ALEGERI LIVE / Francezii îşi aleg preşedintele dintre Emmanuel Macron şi Marine Le Pen

Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa pare să fie unul fără emoţii pentru Emmanuel Macron, candidatul care se declară de centru şi care este cotat cu peste 62-63% din intenţiile de vot, în faţa candidatei de extremă dreapta a Frontului Naţional, Marine Le Pen. După un tur întâi în care patru candidaţi au fost despărţiţi de mai puţin de 5 procente în numărul voturilor pe care le-au adunat, în turul al doilea mulţi francezi intenţionează să voteze cu Macron doar pentru a o bloca pe Le Pen, însă au de gând să îşi exprime dezamăgirea prin câteva metode - votul gri, al doilea buletin de vot, votul după ora 17 sau cedarea opţiunii de vot unui imigrant străin - pentru a-i arăta lui Macron că nu are întreaga lor susţinere, arată presa franceză, informează gândul.info.

Francezii îşi aleg preşedintele dintre Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, sondajele de opinie indicând victoria liderului partidului En Marche, fondat în 2016, cu 62-63% din intenţiile de vot, faţă de doar 37-38% pentru lidera de extremă dreapta a Frontului Naţional, Marine Le Pen. O lună mai târziu, ei vor ieşi la vot pentru a-şi alege noul Parlament, pe 11 şi 18 iunie.

În ultima zi a campaniei electorale, vineri noapte, echipa lui Macron a acuzat un atac cibernetic de proporţii, 9 giga de documente interne ale echipei En Marche fiind publicate pe internet, printre ele numărându-se şi documente false, menite să-l decredibilizeze pe Macron, conform unui comunicat de presă al partidului. Echipa lui Macron a comparat acest atac cu cel orchestrat de hackeri ruşi asupra echipei lui Hillary Clinton, în alegerile din SUA.

UPDATE 12:00 François Hollande s-a deplasat duminică dimineaţă la o secţie de votare din orăşelul Tulle, situat în centrul Franţei. François Hollande a declarat că va vota cu Emmanuel Macron în turul doi al scrutinului prezidenţial, argumentând că trebuie eliminat riscul accederii la putere a unui exponent al extremei-dreapta, o referire la Marine Le Pen. Proiectul politic al lui Marine Le Pen, candidatul formaţiunii Frontul Naţional în scrutinul prezidenţial, este "incoerent" şi "periculos", a declarat Francois Hollande.

Macron şi Le Pen au votat şi ei. Macron a venit la vot cu soţia sa şi a fost aşteptat la secţie de o mulţime care i-a scandat numele.

UPDATE 9:00 Cele 66.546 de secţii de votare s-au deschis la ora 8.00 (9.00, ora României). Cele mai multe secţii de votare se vor închide la ora 19.00 (20.00, ora României), dar în marile oraşe votul va continua până la ora 20.00 (21.00, ora României).

După ce patru candidaţi au strâns aproape umăr la umăr voturile francezilor în primul tur, Macron obţinând doar 24% din voturi, urmat de Le Pen cu 21%, candidatul de dreapta Francois Fillon cu 20% şi cel de stânga Jean Luc Melenchon cu 19%, în al doilea tur cei mai mulţi francezi par a se îndrepta cu votul mai degrabă spre Macron, nu însă fără a încerca să arate cât mai clar şi inventiv posibil că votul lor nu este atât pentru că îl plac pe Macron, ci pentru că nu o plac pe Le Pen.

În spaţiul public au apărut deja îndemnuri la diverse metode prin care francezii să îşi exprime nemulţumirea faţă de alegerea pe care o au de făcut în al doilea tur de scrutin, arată Le Figaro.

„Votul gri” al votanţilor de stânga, o idee lansată de scriitorul Dalibor Frioux în Liberation, presupune ca în loc să stea acasă, votanţii candidaţilor care au pierdut primul tur să „îşi împrumute” votul până la alegerile parlamentare care au loc luna viitoare în Franţa. Desigur, scriitorul îndeamnă la împrumutul voturilor către Emmanuel Macron, pentru a o bloca pe Marine Le Pen. „Vă vom împrumuta votul nostru pentru candidatura dumneavoastră, pentru a bloca Frontul Naţional şi a salva Republica. Apoi, îl vom lua înapoi imediat, pentru a impune o coabitare cu stânga, care vă va introduce în politica franceză şi în dificultăţile vieţii”, i se adresează Frioux lui Macron în articolul său, el iniţiind şi o petiţie electronică în acest sens al votului gri, conform Le Monde.

Tehnica celui de-al doilea buletin de vot a fost propusă de mişcarea Franţa Deschisă (Open France), pe internet. Ideea presupune ca votanţii să îi trimită lui Macron, prin poştă, un aşa-zis buletin de vot pe care să încercuiască alegerile lor, clasate sub trei categorii - o Franţă „justă”, o Franţă ”sustenabilă”, o Franţă „democratică”. Metoda ar servi să-i arate lui Macron că „votul nostru nu este unul de adeziune, ci pentru a arăta că avem alte priorităţi de a construi o Franţă justă, durabilă şi democratică”, arată mişcarea Open France, care îşi avertizează însă adepţii să nu bage şi acest buletin virtual de vot pentru Macron în urna de vot atunci când vor vota, pentru a nu-şi anula singuri votul oficial. De vineri, peste 11.000 de astfel de buletine de vot „secundare” au fost trimise către Macron.

Votul de după ora 17.00 este propus de unii alegători pentru a evita astfel să fie contorizaţi în cifrele de participare dintre orele 12 şi 17 şi pentru a accentua absenteismul. Votând după ora 17, ne asigurăm că opoziţia noastră este auzită şi contabilizată în diferitele nivele de absenteism din timpul zilei”, arată o petiţie de pe internet, intitulată „Blocaj pentru Le Pen fără să îl sprijinim pe Macron, este posibil”, care a strâns peste 50.000 de semnături.

Acordarea votului unor străini este o altă metodă prin care dezamăgiţii care vor totuşi să participe la vot în Franţa s-au gândit să îşi lase opţiunea de vot în seama unor străini imigranţi din Franţa, care nu au drept de vot. O platformă lansată încă din ianuarie 2017, Alter-Votants, îi adună pe cei „dezamăgiţi de sistemul electoral sau indecişi” şi pe străinii care trăiesc în Franţa şi care vor să îşi exprime o opţiune politică la aceste alegeri. Platforma îi pune în legătură pe unii cu ceilalţi, astfel că de exemplu un imigrant iranian a putut să-şi exprime opţiunea de vot prin votul unei franţuzoaice care a votat aşa cum a dorit iranianul. Până acum, peste 500 de „perechi” s-au format pentru a vota prin delegarea opţiunii de vot.

„Avem mai multe tipologii - absenteişti, indecişi sau dezamăgiţi de politică. Unii insistă să o facă din pur militantism, îşi lasă votul în seama altuia pentru că ei consideră că vocea unui străin este la fel de importantă ca a lor. Altora li se pare interesant şi nu s-ar fi dus la vot, dar spun că sunt gata să se ducă pentru iniţiativa aceasta. Alţii nu vor să voteze pentru Macron, nici să îşi anuleze votul, dar refuză să voteze pentru Le Pen”, spune Robert, unul dintre fondatorii Alter-votants, citat de Le Monde.

Previziunile arată că absenteismul la scrutinul de duminică ar putea fi mai mare decât în primul tur, atunci fiind de peste 22%, conform Le Monde, pentru că votanţii celor care au ieşit din primul tur simt că votul lor nu mai este la fel de important.