La Budeşti // A lăsat cariera de succes și s-a refugiat pe o „insulă” ecologică

CURAT // Nicolae Cojocaru a schimbat cariera de succes și fotoliul de birou pe „o insulă” a culturilor bio, care îl inspiră la ceea ce numește el „agro-filosofie”

Un ciudat, un caraghios sau o cioară albă printre ceilalți agricultori. Așa se vede producătorul ecologic Nicolae Cojocaru din Budești, suburbie a orașului Chișinău, care în 2009 a înțeles că viața la birou pentru el nu are valoare. A găsit-o în altă parte. Și anume - în agricultură. Consideră că aceasta trebuie să fie cât mai aproape de ceea ce e natural și firesc.

„Țărână, țăran, țară”

„Suntem datori naturii, și nu natura ne este datoare, iar conceptul care mă ghidează este „Țărână, țăran, țară”. Pentru că eu sunt un țăran, deși aveam până nu demult o muncă la birou și aveam succes în ceea ce făceam. Atmosfera de aici te inspiră la ceea ce numesc eu „agro-filosofie”, atunci când totul crește în mod firesc, iar legumele care ajung pe masă sunt cele care au luat tot ce e mai bun din ceea ce are natura”, a menționat tânărul producător.

„Un agricultor ecologic gândește mai universal”

Procesul de obținere a certificării ecologice nu este unul complicat, în opinia ecologistului, care spune că a obținut-o în doi ani. Potrivit lui Nicolae Cojocaru, este complicat să faci agricultură ecologică în R. Moldova. „Este ca și cum cineva ar fi vorbit în sec. al XVI-lea despre un aparat de zbor. Un agricultor ecologic vede mai universal lucrurile decât cei care practică agricultura în mod obișnuit. Nu ne preocupă doar profitul, scopul principal nu este să intrăm în vreo competiție pentru cea mai înaltă roadă, dar să ne gândim la impactul pe care îl are activitatea noastră asupra mediului ambiant”, precizează agricultorul. Roșii, castraveți, vinete, ardei, țelină, pepene galben și harbuji, dar și porumb sau sfeclă se găsesc pe cele 2,5 hectare de teren cultivate, iar semințele și răsadul sunt procurate de la un alt producător ecologic de la noi. Investițiile anuale sunt de 30-40 de mii de lei. Nu tratează plantele cu nimic, grădina este îngrijită doar cu propriile mâini și spune că lasă totul pe seama naturii.

Agricultura ecologică din R. Moldova ar cuceri piața europeană

Tot ceea ce cultivă pe terenul agricol este vândut la un preț de două sau de trei ori mai mare decât al celorlalte produse agricole de pe piață. Nicolae Cojocaru afirmă că sunt atâția oameni care caută disperați legume sau fructe ecologice, însă această oportunitate enormă pentru R. Moldova nu este valorificată. „Piața europeană se confruntă cu un deficit al produselor eco, cererea fiind în continuă creștere. Așa cum alte state sunt producătoare de branduri naționale, R. Moldova ar putea crea un brand din agricultura ecologică, având în vedere că are toate condițiile necesare, dar pentru aceasta trebuie dezvoltată piața internă. Am putea cuceri un segment important pe piața europeană”, crede ecologistul.

„De ce nu pot să vând legume sănătoase?”

Pentru ca acest lucru să se întâmple, Nicolae Cojocaru afirmă că o strategie de dezvoltare a acestui sector ar face R. Moldova cunoscută anume pentru agricultura ecologică, dar este important să existe și centre pentru comercializarea produselor bio. „Am obținut un grant de la cehi și am cumpărat o gheretă mobilă în care vreau să vând culturi ecologice, însă nu pot obține autorizație. Capitala este împânzită de gherete, iar eu iată aștept de trei săptămâni să fiu primit la pretura de la Buiucani pentru a mi se explica de ce eu nu pot să vând legume sănătoase și curate, benefice pentru orice consumator. Cei care consumă produse organice trebuie să știe unde să le găsească”, susține producătorul din Budești.

Tânărul este ajutat în tot ceea ce face de familia sa și intenționează pe viitor să crească în mod ecologic și rucola, spanac, conopidă sau salate. Nu se gândește la această ocupație ca la o afacere, dar ca la o rampă de lansare a obișnuinței de a opta pentru un mod de viață sănătos. Nicolae Cojocaru a uitat de stresul de la birou și a găsit beatitudinea simbiozei cu natura, care, spune el, îl face diferit de ceilalți, dar, în același timp, împăcat cu sine însuși.