Au FUGIT de război, în R. Moldova. „Era sânge și moarte peste tot”

Peste o sută de refugiați din R. Moldova au marcat, astăzi, Ziua Mondială a Refugiaților. La Chișinău au fost organizate mai multe activități menite să susțină persoanele ce au fost forțate să-și părăsească locuințele din cauza războiului sau persecuției, în speranța de a găsi o nouă casă. Ediția din acest an s-a desfășurat sub genericul: „Familii distruse de război”.

Astfel, cântecele, dansurile uzbece, poeziile, expoziția de postere prezentând istoriile refugiaților, obiecte lucrate manual și degustarea bucatelor orientale au fost nelipsite pe tot parcursul evenimentului.

Nesrin, mamă a patru copii, se află de trei ani în R. Moldova. Războiul din Siria a obligat-o să-și părăsească cuibul și să ceară azil Guvernului R. Moldova. „Era imposibil de stat acolo. Bombardamentele îmi țiuiau în urechi. Sânge, moarte peste tot. Nu se mai putea. Așa că am cerut Republicii Moldova să mă găzduiască. Dacă războiul va lua sfârșit în Siria, nu știu dacă o să mă întorc sau o să rămân. Aici nu e așa de greu. Dacă muncești, ai”, povestește femeia care locuiește în satul Mereni, raionul Anenii Noi.

Majoritatea refugiaților care au cerut azil în R. Moldova sunt din Siria. Pe parcursul ultimilor trei ani, numărul acestora a crescut considerabil. „În R. Moldova nu sunt mulți refugiați. Populația țării trebuie să cunoască despre faptul că există și la noi refiugiați, că au aceleași drepturi ca și cetățenii R. Moldova. Refugiații provin din peste 30 de țări, dar jumătate dintre ei sunt din Siria. Avem multe persoane care au solicitat azil din Ucraina. Cea mai mare problemă cu care se confruntă un refugiat în R. Moldova este integrarea, deoarece țara noastră nu este cea mai bogată și este greu de găsit locuință sau un loc de muncă”, a declarat șeful Biroului Național UNHCR în R. Moldova, Traian Țurcanu.

„Forțați să plece din țara de origine, afectați de despărțirea de familie, prieteni și comunitate, rămași fără casă și bunuri acumulate o viață, refugiații, totuși, rămân aceiași oameni ca și oricare dintre noi. Ziua Refugiatului este marcată anul acesta pe fundalul unor conflicte armate care durează și a unui număr impunător de persoane care au fost forțate să-și abandoneze țările lor. Îndemn cetățenii Republicii Moldova ca în 20 iunie să se gândească la milioanele de refugiați din lume, inclusiv la cele câteva sute de adulți și copii ucraineni, sirieni, irakieni și de alte origini ajunși în țara noastră”, a comunicat Mariana Ianachevici, director executiv al ONG-ului „Ave Copiii”.

Numărul persoanelor străine care solicită potecție în R. Moldova a sporit din anul 2012, în mare parte datorită fluxului stabil al solicitanților din Siria și, mai recent, al celor din Ucraina. Dacă facem o comparație cu datele pentru anul 2011, când 72 de persoane au solicitat azil în R. Moldova, în anul 2012 s-a înregistrat o creștere semnificativă de până la 177 persoane, o tendință care a fost confirmată de 163 de cereri prezentate în 2013 și un număr și mai mare de 245 de cereri în 2014. La 31 mai 2015, 413 refugiaţi ori persoane cu statut umanitar erau înregistraţi în R. Moldova, în timp ce 144de solicitanţi de azil erau în aşteptarea unei decizii în prima instanţă ori în instanţa de apel.

Potrivit Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, de la începutul anului, numai din partea cetăţenilor Ucrainei, în mai multe state ale Uniunii Europene au fost înregistrate peste 11 mii de cereri de protecţie.

Numărul exact al persoanelor apatride în Republica Moldova rămâne necunoscut. Astfel, pe 31 decembrie 2014, 2 036 de persoane cu statut de apatrid erau înregistrate în R. Moldova, majoritatea din ele locuind în regiunea transnistreană a ţării. Cu toate acestea, conform recensământului din 2004, 5 374 de persoane s-au declarat ca fiind apatrizi şi 390 nu au indicat cetăţenia lor. R. Moldova a produs şi a distribuit documente de călătorie pentru apatrizi încă din 1996.