VIDEO // INTERVIU: Turcia lui Erdogan, Rusia lui Putin şi România în NATO - o analiză din America asupra celor mai noi evenimente geopolitice. Şansa Republicii Moldova

sursa: hotnews.ro

Lovitura de stat eşuată din Turcia va face ca această ţară să nu mai fie disponibilă pentru iniţiativa românească la Marea Neagră, lăsând România singură să gestioneze securitatea în regiune, a declarat, într-un interviu acordat HotNews, la Washington, dr. Stephen Blank, fost profesor în cadrul Institutului de Studii Strategice al Colegiului de Război al Armatei SUA.

De asemenea, o eventuală mişcare a preşedintelui turc Erdogan spre o înţelegere cu Rusia ar împiedica orice fel de răspuns coerent al NATO la Marea Neagră, mai spune dr. Blank.

În acest context, NATO trebuie să încerce să menţină legăturile cu Erdogan, să limiteze pagubele suferite de armata turcă şi să-l convingă pe liderul de la Ankara că securitatea Turciei încă depinde de o prezenţă robustă a NATO în Marea Neagră şi de accesul prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele.

În legătură cu votul britanicilor pentru ieşirea din Uniunea Europeană, analistul american subliniază că Londra este o sursă majoră de bani murdari ruseşti, dar este şi un jucător-cheie în impunerea sancţiunilor faţă de Rusia.

În legătură cu Republica Moldova, şansa acesteia la securitate şi prosperitate depinde în primul rând de voinţa acestei ţări de a lupta împotriva corupţiei şi de a-şi face singură curat acasă, rolul României fiind unul foarte limitat, consideră dr. Blank.

HotNews.ro: Tulburările din Turcia. Nu ştim cine a orchestrat tentativa eşuată de lovitură de stat din Turcia, dar putem să încercăm să înţelegem cine este cel mai interesat să facă asta şi, de asemenea, să aibă şi capacitatea necesară. Preşedintele Erdogan arată cu degetul spre clericul Fetullah Gullen, alţii vin cu insinuări vagi chiar către Guvernul American. Cum aţi evalua aceste presupuneri?

Stephen Blank: Supoziţiile că guvernul american a fost fie interesat, fie avea ceva de câştigat din lovitura de stat din Turcia sunt amândouă fără sens. Noi nu dăm lovituri de stat în Turcia, în Europa sau oriunde altundeva. Şi aceasta este doar reflecţia unei concepţii conspiraţioniste care probabil îşi are originea undeva la Moscova, unde se crede că totul este o conspiraţie. Dar nu are sens să discutăm asta.

Cât despre Fetullah Gullen şi oamenii lui care s-ar afla în spatele tulburărilor, nu există nicio dovadă în afară a ceea ce spune Erdogan. El nu a adus nicio dovadă, iar el nu este chiar cel mai obiectiv observator. Aşa că nu avem cum să decidem asta. Dar ce putem să spunem acum este că anumite elemente din armata turcă au lansat lovitura de stat şi au eşuat. Mai mult nu putem spune pentru că nu avem dovezi.

Cât despre cine a beneficiat, singurul care a câştigat este Erdogan. Pentru că a fost planificată atât de incompetent de la început. Asta în Turcia. În afara Turciei, trebuie să vedem, are repercusiuni internaţionale serioase, dar o să vedem.

HotNews.ro: Chiar şi în Turcia şi nu numai acolo sunt oameni care îl învinovăţesc pe însuşi Erdogan că şi-ar fi înscenat această tentativă de lovitură de stat, pentru a-şi creşte puterea în Turcia, pentru asta având nevoie de un motiv.

Stephen Blank: Fără îndoială că vrea să îşi sporească puterea. Întotdeauna a vrut, asta face acum, epurând întregul corp militar şi judiciar, chiar şi Ministerul Educaţiei a fost supus epurării. Dar din nou nu avem dovezi (care să ateste că însuşi Erdogan şi-a înscenat lovitura de stat - n.r.). Ceea ce este suspect este faptul că în 48-72 de ore de la lovitura de stat mii de oameni au fost deja supuşi epurărilor. Asta înseamnă că a existat un plan de epurare a acestora încă de dinainte de tentativa de lovitură de stat. Pentru că acele liste nu au apărut doar sub impulsul momentului. Aşadar, el a profitat de această oportunitate să pună în mişcare un plan pe care îl avea. Dacă el a lansat sau nu lovitura nu avem nicio dovadă. Dar sunt motive să suspectăm că el plănuia să epureze mii de oameni în secţiuni din administraţie şi că în mod clar şi-a dorit puteri nelimitate, să fie un autocrat.

HotNews.ro: Dar alţi jucători din regiune? Rusia cum joacă aici?

Stephen Blank: Nu cred că Rusia a fost implicată în lovitura de stat, dar aş paria că unul dintre motivele pe care le aveau oamenii care au dat lovitura erau nemulţumiţi de politica Turciei faţă de Rusia. Politica externă a lui Erdogan a fost un dezastru „răsunător”, ceea ce îl forţează acum să facă înţelegeri cu Moscova şi cu Israelul.

Nu cred că este vreo opoziţie a armatei să facă înţelegere cu Israelul, militarii au fost printre cei mai mari susţinători ai unui parteneriat turco-israelian. Dar Moscova a umilit Turcia şi în plus a sprijinit kurzii din Turcia şi probabil a sprijinit şi terorismul kurd în Turcia. Guvernul Assad este probabil beneficiarul unui sprijin mai mare din partea Rusiei. Săptămâna de dinainte de lovitura de stat, era clar că Erdogan se gândea să facă o înţelegere cu Assad, care ar fi putut să precipiteze lovitura de stat.

Aşadar, jocurile Moscovei... Mai departe, forţa militară din regiune care ar putea să reziste eforturilor Rusiei în Marea Neagră, în Caucaz şi în Orientul Mijlociu este armata turcă. Dacă elita militară turcă este răsturnată, va fi nevoie de câţiva ani să-şi recupereze capacităţile. Şi singura speranţă pe care NATO o mai are în apărarea la Marea Neagră sau chiar să intre în Marea Neagră - ceea ce necesita susţinerea Turciei, având în vedere Convenţia de la Montreaux - a fost sever compromisă.

HotNews.ro: Dar ceilalţi jucători din Orientul Mijlociu? Israelul, Arabia Saudită, Iran?

Stephen Blank: Iran beneficiază în mod sigur, pentru că Turcia îi este rivală. Este destul de negativ pentru Arabia Saudită, pentru că încă un jucător anti-Assad a fost slăbit şi poate se îndepărtează de la chestiune.

Cât despre Israel, nu sunt sigur ce efecte ar avea asupra sa. Dacă Erdogan încearcă să revină asupra acordului încheiat recent cu Israelul, ar putea să fie foarte rău. Dar dacă va merge înainte, lucrurile vor rămâne aşa cum erau aşteptate şi înainte de lovitura de sat.

HotNews.ro: În legătură cu NATO, România, Bulgaria şi alţi aliaţi la Marea Neagră, care ar fi fost consecinţele unei lovituri de stat reuşite în Turcia?

Stephen Blank: Suspectez că, dacă lovitura de stat reuşea, guvernul militar ar fi fost mai pro-NATO, mai înclinat să lucreze cu NATO, să permită forţelor şi navelor NATO să intre în Marea Neagră şi ar fi luat iniţiativa de a crea o forţă militară năvală la Marea Neagră în rândul statelor litorale. Dar asta nu mai este posibil, pentru că încrederea Armatei Turce şi capacităţile sale au fost sever compromise. Nu va mai fi disponibilă pentru o astfel de misiune. Orice încercare de a controla puterea militară a Rusiei în Marea Neagră va reveni NATO, iar probabil că Bulgaria nu va participa. Aşa că România ar fi lăsată singură să ţină bâta în mână.

HotNews.ro: La Summitul NATO de la Varşovia s-a subliniat suportul pentru o iniţiativă militară românească la Marea Neagră. Ce şanse are acum o astfel de iniţiativă?

Stephen Blank: Şansele sunt mai mici decât erau acum o săptămână (înainte de lovitura de stat eşuată din Turcia - n.r.). Cât de mici, e prea devreme de spus, dar problema are două componente: pe de-o parte capacităţile militare ale Turciei au suferit o lovitură serioasă. În al doilea rând, Erdogan se poate mişca spre o politică de deschidere faţă de Rusia, ceea ce ar împiedica orice fel de răspuns coerent al NATO la Marea Neagră.

HotNews.ro: Şi ce e de făcut? Ce ar trebui să facă NATO, America, România în aceste condiţii?

Stephen Blank: Cred că NATO trebuie să îşi onoreze angajamentele, trebuie să încerce să menţină legăturile cu Erdogan, să limiteze pagubele suferite de armata turcă, dacă poate, să-l convingă că securitatea Turciei încă depinde de o prezenţă robustă a NATO în Marea Neagră şi de accesul la ea prin strâmtori. În al treilea rând, să susţină pe cât posibil ideea forţei maritime în Marea Neagră.

HotNews.ro: Cum rămâne cu influenţa Rusiei în ţările NATO de la Marea Neagră, Bulgaria, România? Unii spun că Bulgaria este mai mult decât România sub influenţa rusă. Bulgaria este o ţară slavă, foloseşte alfabetul chirilic, elitele de acolo şi-au făcut studiile la Moscova... Ce credeţi?

Stephen Blank: Istoric, Bulgaria este mult mai apropiată de Rusia decât este România. Asta nu o să se schimbe. Moscova are prea mare influenţă în Bulgaria prin corupţie, legături infracţionale, servicii secrete şi aşa mai departe. Bulgarii nu vor să provoace Moscova, în timp ce România este un stat foarte anti-Rusia, aşa a fost de multă vreme, nici chiar în timpul Războiului Rece nu a fost pro-rusă, încă din anii '60.

Situaţia pentru România s-a deteriorat, pentru că, încă o dată, rămâne să vedem în ce parte se va mişca Erdogan în politica externă, dar în privinţa armatei vedem că au fost semnificativ compromise capabilităţile Turciei. Aşa că România este lăsată singură în această poziţie.

HotNews.ro: Dar în ţări ca Franţa, Germania, Ungaria, Cehia cât este de eficientă Rusia?

Stephen Blank: Succesul şi întinderea influenţei ruse variază de la o ţară la alta. În Ungaria, în special, are succes, în Germania mai puţin. Popularitatea Rusiei în Germania scade. Se face un lobby important, mai ales în mediul de business german şi în Partidul Social Democrat care ar vrea să facă o înţelegere cu Rusia, dar nu decid ei.

Cehia are o poveste diferită, este mult mai slabă. Banii ruseşti au fost folosiţi în sprijinul campaniei lui Milos Zeman la preşedinţie. Ungaria este clar mult mai pro-rusă.

În Franţa, sunt aspecte şi elemente-cheie ale influenţei ruseşti. Dar sunt totodată şi aspecte de politică franţuzeşti care respinge sprijinul pentru Rusia.
Din nou, pentru a lua urma influenţei ruse în Europa, trebuie să o iei ţară cu ţară. Dar mijloacele Rusiei sunt la fel: diplomaţie, acorduri energetice, acorduri de business, penetrări şi diversiuni ale serviciilor de informaţii şi legături cu mass-media şi cu crima organizată.

HotNews.ro: Legături cu mass-media prin ce?

Stephen Blank: Prin bani, prin acţionariat. Bulgaria este un caz de influenţă rusă puternică. În schimb, România este un caz negativ (faţă de influenţa rusă - n.r.).

HotNews.ro: Vorbind despre Franţa, au fost o mulţime de atacuri teroriste groaznice acolo. Ar putea aceste atacuri să declanşeze o eventuală intensificare a relaţiilor Franţei cu Rusia?

Stephen Blank: Moscovei iar plăcea în mod sigur. Moscova vrea să facă o coaliţie presupusă a fi antiteroristă, cu ea că lider pe baza a ceea ce face în Siria. Dar în Siria, nu atacă ISIS, ci îl ţine pe Assad la putere.

Deci e posibil un răspuns în societatea şi guvernul Franţei la aceste idei, sunt sceptic că se va întâmpla asta, dar asta oricum nu ar împiedica Moscova să încerce. Rusia este un stat sponsor al terorismului. Înarmează Hezbollah, conduce acte de terorism în Caucazul de Nord, este partea războiului sau împotriva jihadiştilor de acolo, conduce terorismul în Ucraina, în Harkov şi Odessa şi înarmează grupuri teroriste ca Hezbollah şi kurzii turci. Aşa că ideea că Rusia conduce un fel de cruciadă împotriva terorismului nu ţine.

HotNws.ro: Bine, dar şi SUA susţin kurzii...

Stephen Blank: În Siria! Nu în Turcia. Noi ne menţinem poziţia că nu sunt terorişti (kurzii din Siria), Turcia îi consideră terorişti. Dar organizaţia PKK o consideră teroristă. A fost marxistă, dar în ziua de azi nu mai există marcsişti, cu excepţia câtorva universităţi, poate, profesori. Dar s-au dus.

HotNews.ro: În criza refugiaţilor din UE, a jucat şi Rusia un rol?

Stephen Blank: Eu cred că a jucat un rol - bombardamentele ruseşti din Siria au fost atât de devastatoare încât au contribuit şi mai mult la dorinţa sirienilor să părăsească ţara şi la migraţie. (...). A încercat de asemenea să exploateze tensiuni între ţări balcanice şi UE, de exemplu în Grecia şi Macedonia, demonstraţiile din aceste ţări faţă de UE.

HotNews.ro: Dar a vrut Rusia să intensifice criza refugiaţilor?

Stephen Blank: Cred că nu s-ar fi supărat să o facă. Nu cred că este o prioritate majoră pentru Rusia să intensifice această criză. Prioritatea majoră pentru Rusia este să fructifice orice oportunitate de a submina integrarea europeană. Dar motivele reale ale migraţiei nu au legătură cu Rusia, se întâmplă pentru că acele ţări sunt state eşuate.

HotNews.ro: Referitor la integrarea europeană, cât de fericit este preşedintele Putin după votul pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană?

Stephen Blank: Cred că este foarte fericit. Brexitul este un dar de la zei pentru Putin, dar un dezastru pentru Europa şi pentru Marea Britanie. Pentru Putin, Brexitul delegitimizează Uniunea Europeană, submină puterea Marii Britanii în Europa, iar UK este cel mai anti-Rusia stat din Europa.

Şi dovedeşte faptul că, dacă bagi destui bani, poate reuşeşti să dărâmi UE sau măcar să o delegitimizezi şi să o discreditezi. Londra este o sursă majoră de bani murdari ruseşti, dar este şi un jucător-cheie în impunerea sancţiunilor faţă de Rusia. Iar acum, că va ieşi din UE, va fi o organizaţie mult mai slabă. Aşadar, Putin e foarte fericit.

HotNews.ro: Să ne întoarcem în Europa de Est, care sunt şansele ca Republica Moldova să îşi securizeze statul şi să ajungă la prosperitate.

Stephen Blank: Şansele sunt foarte subţiri, din cauza corupţiei masive din Republica Moldova. Moldova nu va fi sigură până nu face curat, scapă de corupţie, de criminalitate şi până nu va intra în UE şi în NATO. Dacă se vor întâmpla astea, va fi mult mai sigură. Dar trebuie să facă o serie de reforme substanţiale în speranţa că va primi ajutor european şi NATO în asta. Dar până atunci, va fi o ţintă pentru Rusia şi destul de nesigură.

HotNws.ro: România ar putea să joace un rol aici?

Stephen Blank: E discutabil cât de mare este rolul României. Moldovenii trebuie să îşi facă ei curat mai întâi, nimeni nu o poate face în locul lor. Pe de altă parte, va fi mereu această suspiciune că România vrea să ia teritoriul şi să-l integreze în România. Dar dacă moldovenii nu fac destul să-şi îmbunătăţească situaţia, abilitatea României de a-i ajuta va corespunde cu această situaţie.

HotNws.ro: Dar ce e cu Ucraina? Încotro se îndreaptă această naţiune: spre Europa, spre Rusia, spre secesiune?

Stephen Blank: Cred că Ucraina face progrese. Poate nu suficiente şi nu suficient de repede. Dar se mişcă, încet, în direcţia corectă. Problema este că necazurile cu care se confruntă Ucraina sunt atât de mari, încât ţara trebuie să se mişte mai repede. Dar se reformează. Cred că criza economică se va termina, armata se întăreşte şi cred că, continuând pe calea reformei şi continuând să primească asistenţă europeană, dar şi presiune europeană, vom putea să vedem progres major în Ucraina.

HotNws.ro: Şi ca să recapitulăm, acest mediu al relaţiilor internaţionale cum credeţi că va fi afectat de schimbările de la Casa Albă?

Stephen Blank: Sunt fundamentale. Dacă citeşti platforma electorală a Partidului Republican, cred că o eventuală preşedinţie a lui Trump va da înapoi politica Americii şi asta vrea domnul Putin. Şi cred că va submina coeziunea alianţei cu Europa.

Dr. Stephen Blank este Senior Fellow la American Foreign Policy Council, în Washington DC. Recunoscut internaţional ca expert în politicile ruseşti de apărare dr. Blank a fost profesor de Studii Ruse de Securitate şi de Afaceri de Securitate Naţională în cadrul Strategic Studies Institute al U.S. Army War College, în Pennsylvania.

În activitatea sa, dr. Blank a oferit consultanţă pentru CIA (Agenţia Centrală de Inteligence a SUA), dar şi unor corporaţii care doreau să facă investiţii în Rusia.

A scris şi / sau coordonat 15 cărţi şi peste 1.000 de articole şi monografii de specialitate în presa americană.

Printre cărţile sale se numără: „Russo-Chinese Energy Relations: Politics în Command” (London, UK: Global Markets Briefing, 2006), „Natural Allies? Regional Security înAsia and Prospects for Indo-American Strategic Cooperation” (Carlisle, PA: Strategic Studies Institute, U.S. Army War College, 2005); „The Sorcerer aş Apprentice: Stalin’s Commissariat of Nationalities” (Santa Barbara, CA: Greenwood Publishing Group, 1994).


Notă: Reporterul HotNews.ro a efectuat deplasarea la Washington, alături de jurnalişti din alte state membre UE, în cadrul TTIP Journalist Exchange Program, organizat de Misiunea Diplomatică a SUA la Uniunea Europeană.