Londra nu se alătură băncii de apărare conduse de Canada, sprijinită de România

Marea Britanie nu se va alătura Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), condusă de Canada, ceea ce reprezintă un pas înapoi în eforturile de creare a primei bănci globale de apărare, potrivit unei persoane familiarizate cu subiectul.

Cele două guverne nu au ajuns la un acord asupra unor aspecte-cheie. Printre acestea se numără amplasarea sediului instituției comune, nivelul achizițiilor comune, acordarea de împrumuturi membrilor și regulile privind aderarea viitorilor membri, a declarat o a doua sursă.

În schimb, cele două țări au anunțat că vor crea un cadru de cooperare între inițiativele lor de finanțare a apărării. Astfel, vor exista două instituții distincte, dar complementare, care se vor sprijini reciproc în privința oportunităților de investiții și a provocărilor strategice.

"Am colaborat îndeaproape pentru a analiza modul în care Mecanismul Multilateral de Apărare (MDM) şi Banca pentru Apărare, Securitate şi Rezilienţă (DSRB) pot contribui cel mai bine la atingerea obiectivelor noastre comune. Am convenit să elaborăm un cadru de cooperare care să servească intereselor ambelor instituţii", se menționează într-un comunicat.

MDM se va concentra pe accelerarea investițiilor în apărare, finanțarea achizițiilor comune și reunirea cererilor aliaților NATO, cu scopul de a reduce costurile de achiziție. DSRB va completa acest mecanism, sprijinind investițiile în industriile de apărare și în lanțurile de aprovizionare. Banca se va concentra mai mult pe acordarea de împrumuturi suverane individuale, a precizat una dintre surse.

DSRB a întâmpinat dificultăți în obținerea sprijinului din partea statelor europene mai mari. Existau speranțe că Marea Britanie își va reconsidera poziția sub conducerea noului prim-ministru Andy Burnham și a echipei sale, iar cele două țări au purtat recent discuții pe această temă.

Germania a refuzat, de asemenea, să se alăture proiectului.

Marea Britanie și Canada au declarat că MDM și DSRB vor fi concepute pentru a funcționa în strânsă colaborare, astfel încât să se poată sprijini reciproc în privința priorităților industriale emergente, a oportunităților de investiții și a provocărilor strategice de finanțare.

Obiectivul de a strânge miliarde

DSRB și-a propus să strângă aproximativ 100 de miliarde de euro (112 miliarde de dolari), bani care ar urma să fie folosiți pentru acordarea de împrumuturi la costuri reduse guvernelor și contractorilor, în vederea realizării unor proiecte de apărare. Banca va oferi, de asemenea, garanții creditorilor care finanțează companii mai mici, considerate debitori mai riscanți.

Până în prezent, pe lângă Canada, țară în care va avea sediul DSRB, Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina și-au exprimat sprijinul față de bancă.

Printre motivele pentru care potențialii membri nu s-au alăturat proiectului se numără întrebarea dacă DSRB poate oferi finantare mai ieftină decât guvernele naționale cu rating ridicat. Au existat, de asemenea, preocupări legate de capitalul pe care țările ar trebui să îl angajeze, de guvernanța băncii și de suprapunerile cu inițiativele existente.

Ministrul britanic al apărării, Wes Streeting, a descris recent DSRB drept un "mecanism cu adevărat interesant şi inovator" și a afirmat că nu consideră că banca de apărare propusă și MDM se află în concurență.