Serbia intră într-o nouă eră după victoria mișcării susținute de studenți: provocări pentru noii lideri și pierdere pentru Moscova

Serbia s-a trezit luni într-o nouă eră, după ce o mișcare de protest susținută de studenți l-a înlăturat de la putere pe liderul de lungă durată Aleksandar Vučić. Victoria electorală zdrobitoare și istorică a declanșat sărbători la nivel național, deși puțini știu cum vor putea guverna noii lideri. Un lucru este cert: la Kremlin domnește o atmosferă sumbră, după ce Rusia a pierdut încă un partener important în Europa, la șase luni după înfrângerea unui alt aliat, premierul Ungariei, Viktor Orbán.

Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile din Belgrad și din alte orașe și localități din Serbia, după ce Vučić și-a recunoscut înfrângerea duminică seara. Astfel s-au încheiat doi ani de proteste pașnice antiguvernamentale, în cadrul cărora oamenii au cerut demisia liderului populist.

Cu aproape 99% din voturi numărate, candidații susținuți de studenți au obținut un rezultat covârșitor, de 52,7% din voturi, potrivit Comisiei Electorale de Stat. Alianța condusă de Partidul Progresist al Serbiei (SNS), al lui Vučić, a obținut 39,2%.

În consecință, studenții vor ocupa 139 dintre cele 250 de locuri din parlament, alianța SNS va avea 97, iar restul mandatelor vor reveni partidelor minoritare.

Constituția prevede un termen de până la 90 de zile pentru formarea unui guvern. Acesta începe după convocarea parlamentului, care va avea loc în urma anunțării rezultatelor finale de către Comisia Electorală de Stat.

„Mi s-a părut de necrezut, încă nu-mi vine să cred. A durat prea mult, iar (Vucic) ne-a presat mult, mult timp”, a declarat Marijana Radovanovic Pajovic, administrator universitar.

Vučić a dominat scena politică sârbă în calitate de prim-ministru sau președinte începând din 2014. El a fost însă înlăturat de la putere de o listă de candidați susținuți de studenți, apărută în urma protestelor anticorupție. Acestea au izbucnit după moartea a 16 persoane, în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad.

O schimbare politică profundă

Victoria studenților marchează o schimbare politică profundă în această țară cu o populație de aproximativ 6 milioane de locuitori și amintește de înfrângerea suferită de Viktor Orbán în Ungaria, în luna aprilie. De asemenea, rezultatul ar putea inspira alte mișcări studențești apărute în ultimele săptămâni în Europa, care cer standarde educaționale mai bune și perspective mai favorabile.

Printre candidații susținuți de studenți se numără profesori universitari, actori și fermieri, însă mișcarea nu are un lider. Această strategie a fost folosită în timpul protestelor pentru a evita eventualele încercări ale guvernului de a-i denigra pe reprezentanții săi. Nu este clar cine va deveni prim-ministru și cine va ocupa alte funcții-cheie pentru a pune în aplicare agenda internă a studenților. Aceasta vizează eradicarea corupției și îmbunătățirea învățământului, dar și gestionarea poziției Serbiei pe scena internațională.

„Această corupţie care a pătruns în toate aspectele vieţii noastre desigur că se va schimba; sperăm că ne vom îndrepta încet în direcţia unei comunităţi normale”, a declarat Svetlana Karagkozidou, angajată în domeniul asigurărilor, în vârstă de 60 de ani.

Printre personalitățile de seamă ale mișcării se numără șeful listei de candidați a studenților, cardiologul Ilija Srdanovic, fostul guvernator al băncii centrale Dejan Soskic și Radomir Sajcic, profesor la Universitatea din Belgrad, care a vorbit în numele studenților după victorie.

Totuși, nu toată lumea a salutat schimbarea. „Nu-mi place să se schimbe ţara aşa, brusc şi dintr-o dată. Nici măcar nu ştiu cine se află în spatele acestei mişcări, cine sunt aceşti oameni, cine va conduce ţara”, a declarat Senka Radakovic, o angajată din sectorul public în vârstă de 60 de ani.

Între timp, susținătorii mișcării studențești au început să curețe un parc din apropierea clădirii Parlamentului din Belgrad, folosit mult timp drept tabără de susținătorii lui Vučić. Aceștia au îndepărtat baricadele metalice și corturile și au curățat autocolantele de pe echipamentele de joacă pentru copii. „Cred că este unul dintre cele mai frumoase parcuri din Belgrad, pe care ni l-au luat timp de un an sau un an şi jumătate, iar asta este cel puţin ce putem face în acest moment”, a spus unul dintre voluntarii care au participat la curățenie, Filip Beselinovic.

Vučić și SNS au negat în repetate rânduri acuzațiile de represiune și corupție.

Noii lideri ai Serbiei se confruntă cu o serie de provocări dificile

Mișcarea de protest condusă de studenții din Serbia a obținut o victorie istorică la alegerile parlamentare de duminică, punând capăt perioadei îndelungate de guvernare a lui Aleksandar Vučić. Liderii săi, care urmează să fie numiți, se confruntă însă cu o listă lungă de probleme.

Kosovo

„Lista Studenţilor” consideră că fosta provincie Kosovo, care şi-a declarat independenţa faţă de Belgrad în 2008, rămâne o parte integrantă a Serbiei. În timpul campaniei electorale, candidaţii studenţilor au afirmat că Kosovo este un teritoriu ocupat temporar, care ar putea fi reintegrat în Serbia prin mijloace paşnice, diplomaţie şi dialog.

Obiectivul lor principal este prevenirea exodului populației sârbe din nordul Kosovo și consolidarea instituțiilor finanțate de Serbia, care funcționează în conformitate cu sistemul juridic sârb. Printre acestea se numără instituțiile din domeniul sănătății și al educației. Candidații doresc ca sarbii din Kosovo să funcționeze în mod autonom și resping acordurile anterioare cu guvernul condus de etnici albanezi de la Pristina, inclusiv cele privind energia, plăcuțele de înmatriculare ale autovehiculelor și utilizarea monedei dinar.

Relații tensionate cu UE

Negocierile de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană sunt în mare parte blocate din cauza lipsei reformelor necesare. În campanie, „Lista Studenților” a evitat în mod deliberat subiectele de politică externă care polarizează opinia publică.

Candidați de seamă, printre care fostul guvernator al băncii centrale, Dejan Soskic, și cardiologul Ilija Srdanovic, au afirmat că guvernul trebuie să se concentreze mai întâi pe reformele interne și să finalizeze toate capitolele de negociere cu UE, înainte de a cere publicului să se pronunțe definitiv asupra aderării la blocul comunitar.

Poziția „Listei Studenților” cu privire la Kosovo este, de asemenea, în contradicție cu aderarea la UE, care impune Belgradului să-și normalizeze relațiile cu Pristina.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să sprijine reformele, inclusiv în domeniul statului de drept și al libertății presei, și să colaboreze pentru a promova viitorul Serbiei în cadrul UE.

Relații complexe cu Rusia și sancțiunile SUA împotriva companiei petroliere NIS

„Lista Studenților” trebuie să navigheze printr-o rețea complexă de politici energetice și de politică externă în relația cu Rusia, aliatul tradițional al Serbiei. Studenții au declarat că nu intenționează să se alinieze la poziția UE și să impună sancțiuni împotriva Moscovei în legătură cu războiul din Ucraina.

Noul guvern ar depinde de derogările de la sancțiunile SUA pentru a menține importurile de țiței, în așteptarea vânzării către compania maghiară MOL a participației Rusiei la compania energetică NIS, care operează singura rafinărie de petrol din Serbia.

Compania rusă Gazprom este, de asemenea, cel mai mare furnizor de gaze al Serbiei, livrând aproximativ 2,2 miliarde de metri cubi pe an la prețuri sub cele de pe piață. „Lista Studenţilor” a afirmat că această dependență energetică nu reprezintă o aliniere geopolitică, ci o dependență economică acută.

Principalii candidați ai „Listei Studenților” au declarat că un viitor guvern va pune capăt tuturor exporturilor de arme din Serbia către zonele de război, inclusiv vânzărilor către intermediari occidentali care transmit arme către Ucraina. Vučić a cultivat legături personale puternice atât cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și cu președintele rus Vladimir Putin.

Corupție

Programul anticorupție al „Listei Studenților” se concentrează pe reforme instituționale. Printre măsurile propuse se numără crearea unei unități de poliție independente, care să răspundă în fața procurorilor, nu a Ministerului de Interne, precum și îndepărtarea agenților de poliție implicați în crima organizată sau în reprimarea violentă a protestelor.

Reprezentanții mișcării doresc să interzică numirea persoanelor loiale partidului în companiile de stat și să le înlocuiască cu angajări transparente, bazate pe merit. Responsabilitatea financiară și supravegherea fiscală ar urma să includă o lege strictă privind proveniența averii, care să permită statului să auditeze, să confiște și să returneze la buget averea dobândită ilegal de funcționari.

Funcționarilor condamnați li s-ar interzice să ocupe funcții publice.

Programul anticorupție al studenților prevede, de asemenea, controlul public al tuturor contractelor majore de infrastructură de stat și crearea unor organisme independente de supraveghere, pentru a combate utilizarea abuzivă a fondurilor publice.

Vučić, SNS și autoritățile au negat în repetate rânduri acuzațiile de represiune și corupție.

Economie

Economia Serbiei este profund integrată atât în piața europeană, cât și în fluxurile internaționale de investiții.

FMI a prognozat o creștere economică a Serbiei de 3% în 2026 și de 4% în 2027. Inflația din septembrie s-a situat la 4,1%, aproape dublă față de cea din august, de 2,2%, în timp ce banca centrală a menținut rata de referință la 5,75% începând din 2024.

Platforma economică a „Listei Studenților” urmărește să schimbe modelul de creștere al Serbiei, îndepărtându-l de proiectele de infrastructură susținute de stat și de forța de muncă ieftină, în favoarea securității pieței interne și a drepturilor muncii.

Un element central al planului este o campanie împotriva monopolurilor din comerțul cu amănuntul, menită să reducă preturile alimentelor. Aceasta ar fi însoțită de o reformă fiscală care majorează impozitele pentru cetățenii înstăriți și le reduce pentru grupurile cu venituri mai mici.

Mișcarea s-a angajat să reducă drastic durata maximă permisă pentru munca temporară.

Sustenabilitatea fiscală s-ar baza în mare măsură pe economiile obținute prin combaterea corupției și pe o supraveghere riguroasă din partea statului.

Cheltuielile sociale s-ar concentra pe stoparea exodului tinerilor printr-o inițiativă de locuințe la prețuri accesibile pentru cuplurile tinere, profesori și personalul medical. Planul include și garantarea manualelor școlare gratuite și a medicamentelor mai ieftine, subvenționate de stat.

Atmosferă sumbră la Moscova

Înfrângerea electorală zdrobitoare a lui Aleksandar Vučić în fața unei mișcări de protest susținute de studenți a adus un val de pesimism la Moscova. Rusia a pierdut un alt partener important în Europa, la doar șase luni după ce aliatul său, Viktor Orbán, a fost înlăturat de la putere în urma alegerilor din Ungaria.

Serbia a intrat luni într-o nouă eră, după ce Vučić, vizitator frecvent al Moscovei și prim-ministru sau președinte din 2014, a suferit duminică o înfrângere care a declanșat sărbători la nivel național. Cu toate acestea, puțini știu cum vor guverna noii lideri ai țării balcanice, susținuți de studenți.

Rusia considera Serbia lui Vučić un aliat crucial în Europa și un bastion împotriva a ceea ce Moscova a prezentat drept încercările agresive ale Uniunii Europene de a o izola și pedepsi pentru războiul din Ucraina.

Serbia cumpără cantități mari de gaz de la gigantul energetic rus Gazprom și, deși aspiră să adere la Uniunea Europeană, nu s-a alăturat sancțiunilor susținute de UE împotriva Rusiei în legătură cu Ucraina. În schimb, sub conducerea lui Vučić, care avea legături strânse cu președintele Vladimir Putin, Serbia a continuat să dezvolte relații economice, politice și militare strânse cu Moscova.

În public, Kremlinul a afișat o atitudine echilibrată față de înfrângerea lui Vučić, deși, implicit, le-a transmis avertismente voalate noilor lideri de la Belgrad. Kremlinul a afirmat că a luat act de rezultat și de faptul că Vučić, a cărui contribuție la relațiile bilaterale a fost lăudată călduros, trece în opoziție. „În ceea ce priveşte noua forţă politică care va ajunge la putere în urma alegerilor, dorim să ne exprimăm speranţa că acţiunile sale vor fi, de asemenea, orientate în mod constructiv către dezvoltarea în continuare a relaţiilor şi că aceste noi forţe politice vor înţelege că cooperarea cu Rusia este în interesul Serbiei, deoarece aduce beneficii Serbiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Din partea noastră, intenţionăm să continuăm să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a favoriza dezvoltarea relaţiilor noastre cu Belgradul. Dar, după cum ştiţi, la tango sunt necesari doi”, a punctat Peskov.

Cel puțin pentru moment, posibilitatea ca Serbia să nu mai fie un aliat apropiat, după pierderile de influență geopolitică suferite de Rusia în Caucazul de Sud și în unele părți ale Asiei Centrale, este considerată la Moscova o lovitură gravă de către politicieni, mass-media și analiști aliniați Kremlinului.

Ce speranțe de aliați mai are Rusia în Europa

Rusia poate încă să considere Slovacia, stat membru al UE condus de prim-ministrul Robert Fico, o țară prietenoasă. De asemenea, Moscova a urmărit cu atenție tulburările din Franța, unde politiciana de extremă dreapta Marine Le Pen a declarat că va reduce ajutorul financiar acordat Ucrainei dacă va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor.

Totodată, succesele electorale regionale recente ale partidului de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) au fost salutate în Rusia. Trimisul special al lui Putin, Kirill Dmitriev, a început să vorbească despre posibilitatea redeschiderii, într-o zi, a conductelor de gaz Nord Stream dintre Germania și Rusia, aruncate în aer în 2022.

Înaintea alegerilor de duminică, partidul „Lista Studenţilor” a declarat că nu va impune sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu Ucraina, că va menține neutralitatea militară a Serbiei și că nu va încerca să adere la NATO. Vučić a pus la îndoială aceste promisiuni, sugerând că partidul s-ar putea răzgândi și ar putea impune sancțiuni împotriva Moscovei încă din martie sau aprilie.

Membrii elitei politice ruse se tem că aspirațiile Serbiei de a adera la UE ar putea spori presiunea asupra țării pentru a se alinia mai strâns la politica externă a Uniunii, iar Moscova s-ar putea simți, în acest proces, trădată de un aliat tradițional.

„Bruxelles-ul, la rândul său, doreşte ca Belgradul să se alinieze mai strâns la poziţia comună europeană faţă de Rusia. Principalul indicator al direcţiei reale a Serbiei nu vor fi declaraţiile lui Vucic sau promisiunile electorale ale oponenţilor săi, ci mai degrabă primele decizii luate de noul cabinet.”

Fiodor Lukianov, redactor-șef al influentei reviste „Russia in Global Affairs”, a afirmat că în Serbia se conturează o nouă eră politică, ce ar putea reorienta brusc țara către UE. Situația ar putea semăna cu cea din Ungaria, unde pierderea puterii de către Orbán a dus la o apropiere mult mai strânsă între Budapesta și Bruxelles.