Noua paradigmă a securității

Punct de sprijin // O abordare principial nouă, care permite atragerea resurselor materiale, logistice, informaționale ale NATO pentru fortificarea statului de drept și a instituțiilor democratice din R. Moldova

Scriam deunăzi despre resetarea securității regionale din sud-estul Europei care a fost distrusă și că R. Moldova își sincronizează în acest sens acțiunile cu Georgia și Ucraina.

În acest scenariu se înscrie și vizita recentă a prim-miniștrilor celor trei țări în Germania.

Premierul Iurie Leancă, premierul Ucrainei, Arseni Iațeniuk, și șeful Guvernului din Georgia,IrakliGaribașvili, au avut o întâlnire cu cancelarul Angela Merkel. Aceasta a menționat că Germania dorește să aprofundeze relațiile de parteneriat ale UE cu vecinii săi din estul Europei. „Moldova și Georgia vor semna la 27 iunie Acordul de Asociere, iar odată cu aceasta relațiile politice, economice și culturale se vor aprofunda. De asemenea, aceste acorduri vor pune bazele unui parteneriat al reformelor, care va consolida democrația, statul de drept și economia de piață”, a declarat Angela Merkel. Lipsa Ucrainei în această declarație a avut o explicație. După ce presa internațională a făcut trimitere la convorbirile telefonice ale lui Poroșenko cu liderii europeni în care acesta cerea timp suplimentar pentru semnarea Acordului, iată că tot el vine cu promisiunea de a-l semna imediat după inaugurare, după cum relatează „The Washington Post”.Așa că, cel mai probabil, cele trei țări vor semna concomitent Acordul la 27 iunie.

În același interviu,Poroșenko pune problema securității în prim-plan. Viitorul președinte declară că Ucraina are nevoie de un ajutor militar din partea Statelor Unite ale Americii, asemănător cu Legea de împrumut și închiriere (LendandLease Act) de pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Potrivit lui Poroșenko, marea agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei este posibilă. Și în acest caz, nu vor ajuta niciun fel de sancțiuni, care, de altfel, nu par foarte dure. Aș remarca aici că liderul ucrainean pune accentul nu pe o implicare militară directă a americanilor, dar pe un suport material și logistic pentru forțele armate.

În același context trebuie considerată și declarația lui Filat de o colaborare mai strânsă cu NATO, dar care nu presupune neapărat aderarea, ci mai degrabă o formulă de neutralitate activă. Care ar permite modernizarea armatei naționale, participarea R. Moldova la securitatea colectivă europeană. Dar și implicarea NATO în modernizarea instituțiilor statului, fără a periclita statutul constituțional de neutralitate a R. Moldova.

Astfel obținem și securitate, și acces la resursele NATO. Este o abordare principial nouă, care permite atragerea resurselor materiale, logistice, informaționale ale NATO pentru fortificarea statului de drept și a instituțiilor democratice din R. Moldova. Ca să nu mai zic de investiții care au obiceiul să vină doar în zone cu securitatea asigurată.

Cel mai probabil e că SUA și Germania – principalii jucători din regiune (împreună cu Rusia, desigur) -, deși cu anumite nuanțări de poziții, ajung la aceeași concluzie. Securitatea în regiune poate fi asigurată cu implicarea activă a Occidentului, dar nu în detrimentul Rusiei. În acest sens, Merkel a subliniat faptul că UE nu vrea să intre în concurență cu Federația Rusă. Drept urmare, nu se dorește impunerea unei alegeri dintre Vest și Est. Să fie asta o aluzie că Europa este gata să-și reconsidere paradigma sau-sau? Dacă va reuși să convingă Rusia că semnarea acordurilor de asociere nu o va afecta, aceasta ar putea conduce nu doar la consolidarea economică, dar și a securității în această zonă.