UTIL // Ce trebuie să ştie orice PĂRINTE care vrea să-şi crească SĂNĂTOS copilul

Sursa: ziare.com

Suntem zi de zi bombardaţi de informaţii inclusiv în ceea ce priveşte nutriţia. Dacă noi, adulţii, ne asumăm alegerile alimentare făcute, cei mici depind total de noi şi de cunoştinţele noastre.

Există câteva reguli pe care orice părinte trebuie să le cunoască, pentru a-şi putea hrăni sănătos copilul, explică pentru Ziare.com nutriţionistul Camelia Olteanu.

Astfel, dezvoltarea armonioasă a celor mici se bazează pe un consum echilibrat de substanţe nutritive: glucide, lipide, proteine, vitamine, minerale, alături de fibre şi apă, în concordanţă cu necesităţile de creştere a organismului.

Alimentaţia dezechilibrată va avea ca rezultat apariţia unor carenţe ce vor determina în timp boli strâns legate de supra sau subalimentaţie.

Un rol important în procesul creşterii îl au calitatea şi cantitatea alimentelor consumate şi respectarea unor reguli de bun simț în ceea ce priveşte alimentaţia.

Iată câteva principii generale de alimentaţie a copiilor:

- Se mănâncă obligatoriu, la ore bine stabilite, cinci mese pe zi (trei mese principale şi două gustări intermediare)
- Nu se mănâncă nimic între aceste mese
- În timpul meselor se evită graba, înfulecatul, cititul, privitul la televizor, vorbitul la telefon sau orice alte activităţi
- Micul dejun este obligatoriu.

- Alimentaţia va fi variată, cu raţiile bine calculate
- Se ţine cont de preferinţele alimentare ale copilului
- Se încearcă substituirea unui aliment refuzat cu altul din aceeaşi grupă alimentară
- Alimentele pentru gustări trebuie să fie bogate în substanţe nutritive.

- Atmosfera la masă trebuie să fie destinsă, plăcută
- Repaus alimentar cu cel puţin o oră şi jumătate înainte de masă
- Se consumă de cel puţin două ori pe săptămâna carne şi pește
- Carnea şi peştele se prepară la cuptor, fierte, fripte sau la grătar, în nici un caz prăjite. Şniţele se vor consuma ocazional.

- Se vor da copilului legume proaspete (preferabil cele colorate: verzi, roşii, portocalii) şi câteva fructe în fiecare zi
- Acrirea alimentelor se va face cu zeamă de lămâie sau borş proaspăt
- Să se consume fibre (din cereale, legume şi fructe proaspete) deoarece combat constipaţia, reduc absorbţia glucidelor şi lipidelor, produc saturaţie
- Să se consume zilnic cel puţin 6-8 pahare de apă plată sau ceai de fructe sau plante, nu băuturi carbogazoase/dulci.

- Consumul de sucuri de fructe stoarse proaspăt se limitează la 200 ml/ zi mai ales în cazul copiilor supraponderali
- Uleiul de măsline, floarea soarelui se adaugă crude în mâncare, la sfârşitul preparării termice
- Dulciurile vor fi făcute în casă; preferabil tarte, gelatine, îngheţate de fructe
- Se vor consuma produse zaharoase rafinate doar ocazional - nu sunt necesare pentru o alimentaţie sănătoasă.

Alimente permise
• carne: pasăre (fără pieliţă), vită, viţel, iepure, porc slab
• pește: macrou, ştiucă, cod, şalău, biban, stavrid etc.
• ouă: 3-4/ săptămână
• lapte şi produse lactate: cu conţinut mediu de grăsime: lapte dulce, lapte bătut, sana, chefir, iaurt simplu (nu cu fructe sau alte adaosuri), brânză telemea de vacă sau capră desărată, brânză de vaci, urdă, caș, branzică de casă (perle de brânză), brânză Făgăraş
• orez, paste, griș, fără să se facă abuz
• fructe: toate
• legume: de preferat cât mai multe în stare crudă, în salate (conţin fibre, minerale şi vitamine). Cu moderaţie cartofii, mazărea verde, fasolea boabe, porumbul, năutul, lintea în cazul în care copilul depăşeşte greutatea ideală
• cereale
• pâine neagră, graham, secară, intermediară. Nu mai mult de 4 felii/ zi (100 g)
• unt (max 10-20 g/ zi)
• uleiuri vegetale (măsline, floarea soarelui, porumb, soia)

Alimente de evitat
• carne grasă (porc, oaie, miel, gaşcă, rață)
• mezeluri grase, salamuri, cârnaţi, crenvurști, parizer, pate de ficat, lebăr, tobă
• organe
• costiţă, kaiser, piept ardelenesc, şuncă ţărănească, jambon
• pește gras (somn, scrumbie, crap, morun, nisetru)
• conserve grase de carne şi pește
• icre
• supe, ciorbe grase, indiferent cu ce carne sau drese cu smântână
• smântână, frişcă, maioneză, sosuri
• pâine albă, cornuri, chifle, covrigi, produse de patiserie (gogoşi, merdenele, pateuri etc.)
• floricele
• zahăr
• dulciuri concentrate (ciocolată, bomboane, napolitane, halva, prăjituri de cofetărie, creme, îngheţată, nuga, şerbet, dulceaţă, gem etc.)
• băuturi dulci (carbogazoase, siropuri, ceai îmbuteliat etc.)
• condimente iuţi: ardei iute, piper, muştar, hrean, oţet (ar trebui înlocuit cu sucul de lămâie)
• murături
• cartofi prăjiţi, hamburgeri, snacks-uri, clătite şi alte produse gen fast-food.

În cazul în care copilul este supraponderal sau obez se va ţine cont de încărcătura calorică a alimentelor şi se va restricţiona cantitatea consumată, chiar dacă aceste alimente sunt valoroase din punct de vedere nutritiv, de exemplu:
• lapte integral gras, lapte praf
• brânzeturi fermentate: caşcaval, brânză de burduf, telemea de bivoliţă, de oaie, de capră, brânză topită, swaitzer, brânză feta
• fructe confiate, fructe uscate: smochine, stafide, curmale
• fructe oleaginoase: seminţe de dovleac, floarea soarelui, fistic, alune, arahide, migdale, nuci, măsline

Un factor important în dezvoltarea copilului îl are mediul familial. De aceea ar trebui pus accentul pe educaţia şi informarea corectă a părinţilor. Aceştia constituie modelul ce va fi urmat în viaţă de către copii.

Sursa: ziare.com