Românii susțin cel mai mult armata europeană, dar doar unul din patru crede că țara e pregătită de război

Românii sunt cei mai favorabili înființării unei armate europene dintre cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene cuprinse într-un sondaj GLOBSEC realizat în 14 țări. În același timp, se numără printre cei mai puternici susținători ai Statelor Unite și ai NATO. Deși două treimi afirmă că și-ar apăra țara în cazul unui atac, numai unul din patru români consideră că România este pregătită pentru un război sau o criză majoră, arată raportul GLOBSEC Trends 2026: The Reality Check, publicat vineri. Raportul mai arată că Bulgaria este singura dintre cele 14 țări unde majoritatea respondenților consideră Rusia un partener strategic important, nu o amenințare. Vecinii de la sud de Dunăre au și cel mai scăzut nivel de susținere pentru apartenența la UE și NATO.

Conform studiului, 82% dintre români susțin crearea unei armate europene. Este cea mai mare proporție dintre cele 11 state membre ale UE analizate, din totalul de 14 țări incluse în cercetare. Urmează Lituania, cu 78%, și Franța, cu 75%. Totodată, 82% sunt în favoarea dezvoltării unor capacități europene proprii de apărare, complementare celor ale NATO.

Paradoxal, susținerea pentru întărirea apărării europene nu este însoțită de o scădere a atașamentului față de Alianța Nord-Atlantică. Astfel, 87% dintre români ar vota pentru ca țara să rămână în NATO, iar 84% cred că apartenența la Alianță reduce riscul unui atac asupra României.

România se remarcă și prin atitudinea favorabilă față de Statele Unite. Aproximativ 65% dintre români consideră SUA unul dintre cei mai importanți parteneri strategici ai țării. Acesta este cel mai ridicat procent dintre statele Europei Centrale și de Est analizate, înaintea Poloniei, cu 62%. În schimb, numai 11% atribuie Rusiei acest statut.

De asemenea, 74% dintre români văd Statele Unite drept un partener de securitate de încredere, iar 85% consideră important rolul american în securitatea Europei. Mai mult, 55% și-ar dori ca Washingtonul să se implice mai mult în securitatea europeană.

În ceea ce privește capacitatea de apărare a țării, studiul indică o diferență între disponibilitatea individuală de a lupta și încrederea în pregătirea statului. Astfel, 66% dintre români spun că ar fi dispuși să-și apere țara în cazul unui atac, însă doar 24% consideră că România este pregătită pentru război sau pentru o criză majoră.

Totodată, 69% susțin introducerea serviciului militar obligatoriu, iar 65% sunt de acord cu majorarea cheltuielilor pentru apărare. Sprijinul coboară însă la 45% dacă sporirea bugetului militar ar presupune reducerea cheltuielilor pentru sănătate ori protecție socială.

RUSIA, CONSIDERATĂ O AMENINȚARE DE DOUĂ TREIMI DINTRE ROMÂNI

Rusia este considerată o amenințare la adresa securității naționale de 66% dintre români. Proporția este apropiată de media de 68% înregistrată în cele 14 țări participante la sondaj.

Cele mai ridicate ponderi se consemnează în Ucraina, unde 95% o văd pe Rusia drept o amenințare, în Polonia, cu 80%, și în Regatul Unit, cu 79%. La celălalt capăt se află Bulgaria, unde doar 35% dintre respondenți consideră Rusia o amenințare. Urmează Slovacia, cu 50%, și Ungaria.

Bulgaria este, de altfel, singura dintre cele 14 țări în care mai mulți respondenți consideră Rusia un partener strategic important decât o amenințare: 51%, comparativ cu 35%. În Slovacia, 38% văd Rusia ca partener strategic, iar în Ungaria, 30%. În România, proporția este de numai 11%, față de 7% în Polonia și 6% în Ucraina.

România are o particularitate și în privința partenerilor europeni. Dintre țările Europei Centrale și de Est incluse în analiză, este singura în care Franța este considerată un partener strategic mai important decât Germania: 34% față de 28%. Autorii raportului amintesc, în acest context, rolul Franței în apărarea flancului estic al NATO și prezența militară franceză în România.

Referitor la războiul din Ucraina, 82% dintre români cred că orice acord de pace trebuie să ofere Kievului garanții de securitate credibile și de lungă durată. Susținerea pentru astfel de garanții este mai mare în Regatul Unit, unde ajunge la 94%, și în Ucraina, cu 88%. Bulgaria are cea mai mică proporție, de 73%.

În schimb, 59% dintre români sunt de acord că Ucraina ar trebui să fie pregătită să cedeze o parte din teritoriu în cadrul unui acord de pace care să-i asigure securitatea pe termen lung. Opinia este împărtășită de 69% dintre slovaci, 68% dintre unguri și 66% dintre bulgari. În Ucraina, proporția este de numai 32%, în Polonia, de 43%, iar în Estonia, de 42%.

În România, sprijinul pentru continuarea ajutorului acordat Ucrainei este mai moderat. Astfel, 56% dintre români consideră că statele NATO, inclusiv România, ar trebui să continue să ofere Ucrainei asistența militară necesară pentru a se apăra. Cele mai ridicate procente sunt în Regatul Unit, cu 78%, Lituania, cu 73%, și Polonia, cu 71%. Cele mai scăzute se înregistrează în Ungaria, cu 33%, și Bulgaria, cu 36%.

De asemenea, 54% dintre români susțin continuarea ajutorului european pentru Ucraina, indiferent de nivelul implicării Statelor Unite. Proporția este de 90% în rândul ucrainenilor și de 78% în Regatul Unit, dar de numai 40% în Bulgaria.

CUM ESTE PRIVITĂ CHINA

Percepția românilor asupra Chinei diferă semnificativ de cea privind Rusia. Doar 26% dintre respondenții din România consideră China o amenințare la adresa securității naționale, în comparație cu media de 42% din cele 14 țări analizate.

Cea mai mare proporție se înregistrează în Statele Unite, unde 71% consideră China o amenințare. Urmează țări occidentale precum Regatul Unit, Franța și Germania. La polul opus se află Bulgaria, cu 20%, și Ungaria, cu 25%. În România și Letonia, procentul este de 26%.

Raportul evidențiază o diferență importantă între statele occidentale și cele din Europa Centrală și de Est. În medie, 60% dintre respondenții din SUA și Europa Occidentală percep China ca pe o amenințare, în timp ce în Europa Centrală și de Est proporția este de 34%.

În același timp, doar 12% dintre români consideră China unul dintre cei mai importanți parteneri strategici ai țării. În Ungaria, proporția este de 26%, iar în Bulgaria, de 25%. Cele mai mici ponderi din Europa Centrală și de Est sunt înregistrate în Lituania și Ucraina, cu câte 8%.

Autorii raportului explică diferențele prin faptul că preocupările de securitate din Europa Centrală și de Est sunt dominate de Rusia. În statele occidentale, activitățile de spionaj, influența economică și competiția tehnologică cu Beijingul au contribuit la perceperea Chinei drept un rival strategic.

NUMAI 30% CONSIDERĂ CĂ DEMOCRAȚIA ROMÂNEASCĂ ESTE PUTERNICĂ

Raportul scoate în evidență și neîncrederea considerabilă în funcționarea democrației din România.

Deși 78% dintre români cred că democrația este întotdeauna preferabilă oricărei alte forme de guvernare, numai 30% apreciază că democrația din România este puternică și nu se află sub amenințare. Este cel mai mic procent dintre statele membre UE incluse în analiză.

Totodată, doar 40% dintre respondenții români consideră că alegerile sunt libere, corecte și reflectă voința cetățenilor. Autorii studiului fac referire în acest context la anularea alegerilor prezidențiale din România în 2024, pe fondul unei campanii de manipulare pe rețelele sociale.

În privința apartenenței la Uniunea Europeană, 78% dintre români ar vota pentru ca țara să rămână în blocul comunitar. Proporția este apropiată de cea din Lituania, de 82%, Ungaria, de 80%, și Estonia, de 79%, dar o depășește pe cea din Polonia, de 75%, și Germania, de 71%. Bulgaria se află la polul opus: numai 53% dintre respondenți ar vota pentru rămânerea în UE, cea mai scăzută proporție dintre cele 11 state membre analizate.

Cu toate acestea, 66% dintre români consideră că politicile europene pot avea efecte negative asupra unor sectoare economice, precum agricultura sau industria. Procentul este apropiat de media de 67% din țările UE incluse în sondaj. Această percepție este mai răspândită în Cehia, cu 76%, și în Franța, cu 75%.

ROMÂNII, CEI MAI FAVORABILI SPRIJINULUI AMERICAN PENTRU CONSERVATORII EUROPENI

O altă particularitate a României ține de atitudinea față de implicarea politică americană în Europa. Potrivit raportului, 61% dintre români privesc favorabil sprijinul acordat de Washington actorilor conservatori europeni. Este cea mai mare proporție dintre toate cele 14 țări analizate, inclusiv Statele Unite.

Studiul mai arată că 81% dintre români sunt de acord cu interzicerea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale.

În ceea ce privește inteligența artificială, 59% cred că aceasta va aduce societății mai multe beneficii decât prejudicii. Totuși, 77% consideră că tehnologia va elimina mai multe locuri de muncă decât va crea.

Raportul GLOBSEC Trends 2026, ajuns la cea de-a 11-a ediție, se bazează pe un sondaj realizat de HarrisX în perioada 11–19 mai 2026, în 14 țări din Europa și America de Nord. Eșantionul total a cuprins 13.730 de persoane. Dintre statele participante, 11 sunt membre ale UE: România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia. Celelalte trei, din afara Uniunii, sunt Regatul Unit, Statele Unite și Ucraina.

În România au fost intervievate 1.010 persoane, iar marja de eroare este de plus sau minus 3,1 puncte procentuale.