Tezaurul moldovenesc, topit în Elveția

INVESTIȚIE // Banca Națională a Moldovei nu pune preț pe aur

În pofida experienței internaționale, Banca Națională a Moldovei nu este tentată să facă „afaceri” cu aur. Timp de 20 de ani, principala instituție financiară a R. Moldova nu a cumpărat niciun gram de aur. Anul trecut, s-a pomenit însă cu câteva lingouri care cântăresc împreună 74 de kilograme din acest metal prețios. „Darul” a venit din partea Guvernului, după ce a fost desființat Fondul de stat de metale prețioase și pietre prețioase. Care este soarta zecilor de kilograme de aur și platină din acest fond nu se știe…

Avere din dar

Dacă Banca Națională a României păstrează în safeurile sale peste o sută de tone de aur, în seifurile Băncii Naționale a Moldovei (BNM) primele lingouri din aur au ajuns abia anul trecut. Astăzi, principala instituție financiară a statului nostru deține în rezervele sale 74 de kilograme de aur, dintre care doar șapte kilograme au fost cumpărate de bancă. Grosul „averii” a fost transferat, printr-o decizie adoptată încă în 2010 de Parlament, dintr-un fond special al Vistieriei de Stat. Pentru că lingourile primite aveau dimensiuni și greutate diferite, BNM a recurs la ajutorul unei instituții specializate din Elveția care, după ce a expertizat aurul moldovenesc, l-a topit, făcând noi lingouri, care să corespundă standardelor internaționale.

„Pentru aducerea lingourilor în conformitate cu standardele internaţionale, a fost nevoie de încă șapte kilograme de aur, pe care BNM le-a cumpărat în 2011”, ne-aucomunicat responsabili de la Serviciul de presă al Băncii Naționale.

Interes scăzut

Chiar dacă, inițial, „achiziția” l-a entuziasmat pe guvernatorul BNM, care anunța la începutul anului trecut că, în sfârșit, și Banca Națională a Moldovei ar putea avea o rezervă de aur, astăzi Dorin Drăguțanu nu mai este la fel de însuflețit de această idee. „La momentul actual, Banca Națională a Moldovei nu procură aur pe piața națională sau internațională și nu planifică să-și majoreze rezervele de aur în următorii ani”, se arată într-un răspuns oficial primit de Ziarul NAȚIONAL de la guvernatorul BNM.

Într-o conferință de presă susținută la începutul acestui an, Drăguțanu explica interesul scăzut al instituției pe care o conduce față de aur prin faptul că acesta aduce venituri mici. „Chiar dacă preţul aurului a crescut semnificativ, până la 1600 de dolari pentru o uncie, şi posibil să mai crească, nu este exclus ca acesta să înceapă să scadă din cost. Totodată, aurul nu aduce venituri precum unele valute sau hârtii de valoare”, afirmă guvernatorul.Este de menționat că,pe moment, prețul aurului constituie circa 1330 de dolari pentru o uncie.

Opinii pro și contra

Argumentele acestuia sunt susținute de unii experții economici și combătute de alții. Directorul de programe al Centrului analitic „Expert-Grup”, Alexandru Fală, afirmă că, în cazul rezervelor în aur, beneficiile sunt incerte față de beneficiile păstrării rezervelor în altă valută.

„Aurul este un activ cu o lichiditate mică. În cazul în care ar exista o necesitate urgentă de lichidități, BNM și-ar găsi mai greu un cumpărător pentru aur, decât pentru o anumită valută”, ne-a explicat expertul economic.

Totuși, crede Alexandru Fală, cu câțiva ani în urmă, când economiștii din întreaga lume prevesteau moartea subită a monedei europene, rezervele de stat în aur erau binevenite, prețul aurului crescând considerabil.

La rândul său, directorul Departamentului Operaţiuni Valutare al BNM, Lucia Hadârcă, explica anterior că multe bănci centrale investesc în aur, deoarece este un activ foarte sigur şi, în cazul în care există o incertitudine pe pieţele valutare, aurul creşte în preţ. În anul 2011, aurul a crescut cu circa 15 la sută.

O bogăție ținută în taină

Dacă soarta lingourilor de aur din Fondul de stat al metalelor prețioase și pietrelor prețioase este clară, ce s-a întâmplat cu zecile de kilograme de argint și cu cele câteva kilograme de platină din același fond este mai puțin clar. Până acum, rezerva Fondului de stat al metalelor prețioase a fost ținută în mare taină. Nici măcar foștii miniștri ai Finanțelor nu știu cu exactitate cât aur, argint și platină se afla în acel fond. Contactat de Ziarul NAȚIONAL, ex-ministrul Finanțelor Mihai Pop ne-a comunicat că știe cu certitudine că în acel fond se aflau și alte metale prețioase în afară de aur. „Probabil, erau cantități mai mici, de aceea BNM nu a vrut să le ia”, crede Pop.

Nici ex-ministrul Veaceslav Negruță nu își amintește ce metale și în ce cantități se aflau în fondul menționat mai sus.

„Știu doar că, după desființarea Vistieriei, metalele din acest fond, altele decât aurul, au fost transferate Inspectoratului Fiscal”, ne-a comunicat Negruță.

Tezaur, scos la licitație?

Același răspuns l-am primit și de la MarianaMargarint, șefa Camerei de Stat pentru Supravegherea Marcării, instituție care a preluat o parte din atribuțiile Vistieriei. Dar nici Margarint nu pomenește în răspunsul său oferit Ziarului NAȚIONAL nimic despre cantitatea acestor metale.

Potrivit unor date de la Vistieria de Stat, la începutul anului 2007, în activele materiale ale instituțiilor de stat se aflau 209,63 kg de aur, 3704,6 kg de argint, 45,8 kg de platină și 84,9 kg de paladiu și alte metale din grupa platinei. În acel an, în Fondul de stat al metalelor prețioase și pietrelor prețioase au ajuns aproape zece kilograme de aur și câteva zeci de kilograme de argint obținute după prelucrarea resturilor și deșeurilor din utilajul și aparatura casate de către instituțiile statale, care, conform legii, erau obligate să le vândă Vistieriei de Stat. Tot atunci, fondul s-a îmbogățit cu mai multe kilograme de metale prețioase oferite de serviciul de lombard al Vistieriei din cele amanetate de cetățeni și nerăscumpărate, aur, argint și platină confiscate de la agenți economici de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și Ministerul Afacerilor Interne.

Nu știm unde au ajuns aceste metale prețioase al căror preț se ridică la milioane de lei. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat nu ne-a oferit încă un răspuns. Cert este însă că, în această vară, Fiscul scosese la vânzare, prin licitație, mai multe lingouri de argint. Astăzi, acestea nu se mai regăsesc în lista obiectelor care sunt vândute de instituție.

Niciun procent de aur

Cu profituri mai mici sau mai mari, totuși aproape toate băncile centrale din lume au rezerve de aur. BNM este unica bancă centrală din regiune care nu dispune de astfel de rezerve. Cele câteva lingouri de aur aflate în proprietatea Băncii Naționale și evaluate în luna septembrie curent la prețul de 3,24 de milioane de dolari au o cotă de doar 0,12% din rezerva valutară a R. Moldova care ajunsese luna trecută la 2,434 de miliarde de dolari.

În România, această cotă ajunge la 9%, iar rezerva de aur - la 103 tone, de aproape 80 de ori mai puțin decât cantitatea de aur deținută de SUA (8100 de tone). De altfel, în Statele Unite ale Americii se află cele mai mari rezerve de aur din lume. Pe locul doi se plasează Germania, cu 3400 de tone de aur. Rusia ocupă locul șapte în topul țărilor cu cele mai mari rezerve de aur, iar România – locul 34.

Menționăm că, spre deosebire de aceste state, R. Moldova nu extrage aur.