SUA au PIERDUT temporar INFLUENȚA politică şi economică în majoritatea regiunilor lumii. Iată în favoarea căror state

Potrivit acestuia, politica Chinei, Drumul Mătăsii, a acţionat ca un semnal de alarmă pentru Statele Unite, scrie Agerpres.

„Această strategie ambiguă va schimba harta geo-economică a Asiei în beneficiul Chinei şi-i confirmă dorinţa de a prelua rolul de lider în afacerile mondiale. Pentru a evita marginalizarea, Statele Unite nu au de ales decât să reacţioneze şi să accelereze semnarea Parteneriatului Trans-Pacific (TPP). Este capodopera lui Obama pentru reechilibrarea Asiei şi va acţiona ca un bastion împotriva puterii chineze. Această alianţă comercială va da Statelor Unite pretextul perfect pentru a interveni în disputele comerciale şi teritoriale din marea din sudul Chinei, bogată în petrol, şi reafirmă angajamentul SUA în susţinerea aliaţilor săi regionali, cum e Taiwanul, care sunt îngrijoraţi de aceste ambiţii chineze”, a mai afirmat economistul.

El a mai precizat că TPP va avea, de asemenea, consecinţe economice pentru că este semnat de ţări ce reprezintă 40% din economia mondială.

„De la criza financiară mondială, creşterea comercială globală a fost mai lentă decât în perioada anterioară de redresare economică, ceea ce întăreşte preocupările legate de o şi mai mare încetinire economică sau chiar o recesiune mondială. TPP poate ajuta la răsturnarea tendinţei descendente în comerţ prin stimularea exporturilor, a creşterii economice şi prin crearea mai multor locuri de muncă în America Latină şi în Asia”, explică Dembik.

Statele Unite prevăd că acordul va adăuga 223 de miliarde de dolari pe an la veniturile angajaţilor din toate ţările, spune economistul, cu 77 sw miliarde de dolari din această sumă mergând către angajaţii din SUA.

„O aşa gândire optimistă este cu siguranţă nelalocul ei având în vedere impactul macroeconomic al acordurilor comerciale anterioare. Acordul Nord-American de Comerţ Liber (NAFTA), semnat în 1994 între Statele Unite, Canada şi Mexic, a avut ca rezultat o mai mare productivitate a muncii (+170% pentru SUA şi + 76% pentru Mexic între 1994 şi 2011), o creştere mai puternică în sectorul manufacturier şi mai multe locuri de muncă în Mexic, dar un impact mai mic asupra creşterii economice în SUA şi o creştere lentă a salariilor. Compensaţiile reale pe oră pentru muncitorii americani au crescut cu doar 16% din 1994 în 2011”, a explicat oficialul Saxo Bank.

El este de părere că Statele Unite nu vor beneficia prea mult de pe urma TPP.

„Consumatorii americani vor avea acces la bunuri mai ieftine, ceea ce va cumpăra liniştea socială, dar nu ar trebui să se aştepte la salarii mult mai mari. Va exista o lipsă a locurilor de muncă pentru muncitorii necalificaţi din industrie care vor fi nevoiţi să treacă la locuri de muncă precare din sectorul serviciilor. Vor fi venituri enorme pentru companiile americane şi pentru Wall Street. Lecţia pe care o putem desprinde din trecut este aceea că acordurile de comerţ liber ajută de obicei ţările emergente să-şi dezvolte economia şi să reducă inegalităţile”, arată Dembik.

Economistul Saxo Bank susţine că principalul câştigător din acest acord poate fi Japonia.

„Poate că e surprinzător, dar TPP va forţa Japonia să se deschidă către concurenţă şi investitori străini. Ţara va putea să atragă mai multe investiţii străine directe; ceea ce înseamnă 6% din PIB astăzi versus 17% din PIB în SUA şi 22% din PIB în China; şi să crească productivitatea în sectorul serviciilor. Aceasta e o oportunitate cheie pentru Japonia, pentru a-şi întări creşterea economică pe măsură ce Abenomics (măsuri economice adoptate de Guvernul japonez n.r.) se clatină. Europenii au tot interesul să se uite cu atenţie la rezultatul economic al TPP pe măsură ce negocierile legate de Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) încetinesc. Europa se află între Drumul Mătăsii chinez şi TPP. Ultima sa şansă pentru a evita stagnarea economică este de a implementa o strategie de dezvoltare internaţională pe cont propriu”, conchide economistul.