SUA au distrus cinci petroliere iraniene, iar Teheranul a atacat nave și baze americane în Golf

După ce Statele Unite au distrus cinci petroliere iraniene, Teheranul a trecut la represalii, atacând nave de război şi baze americane.

Armata americană a anunţat marţi că a distrus cinci nave petroliere în regiunea Golfului, ca represalii pentru atacurile Gardienilor Revoluţiei iraniene asupra unei nave a armatei americane în ultimele două zile.

Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) a precizat că „a distrus cinci nave care transportau ţiţei iranian, pe 8 septembrie, după ce Corpul Gardienilor Revoluţiei a vizat în două rânduri o navă a Marinei americane cu rachete balistice în ultimele două zile”.

Potrivit comunicatului, nava americană a „dejucat” atacurile, iar niciun militar american nu a fost rănit. CENTCOM a mai precizat că echipajelor li s-a cerut să îşi abandoneze navele înainte ca acestea să fie lovite.

Patru nave, Kaviz, Charminar, Horizon şi Riesco, au fost distruse în Golful Oman, iar o a cincea, Derya, a fost lovită în apropierea insulei Kharg. Comunicatul a fost însoţit de înregistrări video în care navele sunt cuprinse de explozii şi apoi de flăcări.

Iranul anunţase cu puţin timp înainte un „atac cu rachetă” asupra unui „mic petrolier iranian”, aflat la câţiva kilometri de insula Kharg, în Golful Persic.

Armata americană a acuzat navele că „iau parte la o reţea fantomă de miliarde de dolari pentru a finanţa” Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Teheranului, precum şi grupările sale susţinătoare din regiune.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a afirmat marţi că Statele Unite vor continua aceste atacuri.

„Iranul continuă să încerce să lovească nave de război americane şi, de fiecare dată când o fac sau încearcă să o facă, vor pierde petroliere, şi cred că veţi vedea acest lucru din nou astăzi”, a declarat el jurnaliştilor în timpul unei vizite în Columbia.

La scurt timp după anunţul american, Gardienii Revoluţiei au avertizat că vor „viza” tancuri petroliere din Kuweit şi Bahrain, somând echipajele să îşi „părăsească navele imediat”. De asemenea, forţele iraniene au atacat miercuri o bază militară a Statelor Unite din Iordania.

După acest avertisment, iranienii au trecut la acţiune. Gardienii Revoluţiei din Iran au declarat că au atacat, în zorii zilei de miercuri, două nave de război americane şi baze ale Washingtonului din Iordania. Totodată, au fost vizate aproximativ zece nave care încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz, ca represalii pentru atacurile americane asupra petrolierelor iraniene.

Potrivit unui comunicat al Corpului Gardienilor Revoluţiei din Iran (CGRI), Teheranul a atacat baza Al Azraq din Iordania şi două distrugătoare americane care transportau rachete de croazieră.

Ulterior, într-un alt comunicat, CGRI a anunţat că a atacat, în noaptea de marţi spre miercuri, aproximativ zece nave care încercau să traverseze „o zonă interzisă” a Strâmtorii Ormuz cu sprijinul Statelor Unite. Au fost vizate şi opt petroliere aflate în apele Golfului Persic.

„Strâmtoarea Ormuz se află sub o supraveghere puternică şi eficientă şi sub gestionarea forţelor navale ale CGRI”, se arată în nota informativă.

La rândul său, armata iordaniană a afirmat că a distrus 18 rachete iraniene care se îndreptau spre teritoriul ţării. Alte două rachete au căzut în „zone nelocuite”.

Atacurile Teheranului au reprezentat represalii la bombardamentele americane asupra unor petroliere iraniene, desfăşurate cu câteva ore înainte.

Comandamentul Central al armatei americane a declarat că a distrus cinci nave despre care susţine că aveau legătură cu CGRI. Acţiunea ar fi fost un răspuns la atacurile anterioare ale Teheranului asupra unei nave de război americane.

CGRI a ameninţat, de asemenea, petrolierele din Kuweit şi Bahrain, afirmând că acestea vor fi „ţinte ale atacurilor”.

După o nouă serie de atacuri reciproce, desfăşurate în special pe mare în ultimele zile şi mai ales în zona strategică a Strâmtorii Ormuz, Iranul a ameninţat duminică Statele Unite cu un răspuns „mai intens”.

Dacă luna august a fost marcată de o scădere vizibilă a atacurilor, ostilităţile au fost reluate pe 30 august, la iniţiativa Washingtonului. Teheranul a răspuns prin atacarea vecinilor săi, aşa cum a procedat de la începutul conflictului declanşat de o ofensivă americano-israeliană la sfârşitul lunii februarie.

Totuşi, începând de vineri, cele două tabere s-au atacat în special pe mare, în regiunea Golfului. Traficul maritim a rămas extrem de redus din cauza blocării Strâmtorii Ormuz de către Teheran şi a blocadei maritime americane impuse în replică porturilor iraniene.

Ca semn al înăspririi poziţiilor, o nouă „zonă interzisă” urma să fie declarată acolo „în următoarele zile”, a anunţat duminică secretarul Consiliului suprem al securităţii naţionale iraniene, Mohsen Rezaei.

Aceasta „va începe de la linia de blocadă a marinei americane şi va include sectoare din Golf”, a precizat el. „Orice navă care intră în această nouă zonă va fi inclusă pe o listă de sancţiuni”, a mai spus Mohsen Rezaei la televiziunea de stat.

Leon Panetta, fost secretar al apărării al Statelor Unite şi fost director al CIA în timpul mandatului lui Barack Obama, a avertizat că războiul dintre SUA şi Iran ar mai putea dura aproximativ şase luni.

Panetta a declarat într-un interviu că războiul cu Iranul, declanşat de Trump în urmă cu peste şase luni, riscă să devină un alt „război veşnic în Orientul Mijlociu”, fără un final clar.

„Nu este un mister faptul că Statele Unite şi Iranul sunt prinse într-un impas teribil, în care există într-adevăr foarte puţine opţiuni disponibile pentru a pune capăt acestui război”, a spus Panetta. El a sugerat că acest conflict este pe cale să devină „un alt război eşuat” în Orientul Mijlociu, „precum Irakul şi Afganistanul”.

„Cred că este foarte probabil ca acest război să continue încă şase luni fără a fi rezolvat”, a adăugat el.

Declaraţiile lui Panetta au fost făcute în contextul în care, în luna martie, actualul secretar american al Apărării, Pete Hegseth, afirma că preşedintele Donald Trump „are mână liberă” în ceea ce priveşte durata operaţiunii militare din Iran.