Heritage Foundation cere SUA să pună România în centrul strategiei la Marea Neagră

Unul dintre cele mai influente think tank-uri din Statele Unite, Heritage Foundation, îi solicită președintelui Donald Trump și Congresului SUA ca România să ocupe un loc central în strategia americană la Marea Neagră. Recomandarea este inclusă într-un amplu raport, susținută de mai multe argumente privind rolul strategic, militar și economic al țării noastre.

Heritage Foundation a publicat marți, 8 septembrie 2026, raportul intitulat „U.S.–Romanian Relations: A Pivotal Partnership in an Unstable Region”. Documentul analizează relația dintre Statele Unite și România și propune ca Bucureștiul să fie plasat în centrul strategiei americane pentru regiunea Mării Negre.

Fundația descrie România drept un „pilon” al NATO la Marea Neagră, dar avertizează că instabilitatea legislativă și lipsa de predictibilitate economică ar putea încetini investițiile americane. În opinia autorilor, consolidarea cooperării militare trebuie însoțită de măsuri pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și energetice.

„România se află pe flancul maritim cel mai expus al NATO și a fost printre cei mai stabili aliați ai Americii acolo timp de trei decenii. A interzis furnizorii de 5G cu risc ridicat, găzduiește Aegis Ashore și viitoarea cea mai mare bază aeriană a Alianței și urmărește dezvoltarea tehnologiei americane pentru reactoare modulare mici. Cu toate acestea, potențialul economic bilateral rămâne nerealizat: investițiile americane greenfield au încetinit pe fondul fluctuației reglementărilor și al instabilității coaliției de la București. Washingtonul ar trebui să transforme impulsul comercial în capital strategic durabil, sprijinind apariția României ca furnizor regional de energie, extinzându-și rolul de furnizor de securitate NATO și aprofundând cooperarea juridică și diplomatică. O Românie prosperă și previzibilă este un aliat mai capabil la Marea Neagră”, scrie Heritage Foundation în raportul semnat de Jordan Embree și Anthony B. Kim.

Autorii consideră că Washingtonul are interesul să consolideze simultan dimensiunile militară și economică ale parteneriatului cu Bucureștiul. Aceștia își bazează analiza pe faptul că „România și-a menținut o orientare occidentală constantă”.

„Statele Unite se confruntă cu un punct de inflexiune critic pe frontul estic al NATO. De-a lungul istoriei regiunii, Marea Neagră s-a dovedit a fi importantă din punct de vedere geopolitic și economic. Washingtonul a prioritizat de mult timp cooperarea militară cu România și recunoaște din ce în ce mai mult oportunitățile valoroase de creștere din dimensiunea economică a parteneriatului strategic SUA-România. Din această perspectivă geostrategică mai largă, continuarea consolidării unei relații bilaterale pragmatice cu România în ceea ce privește inițiativele cheie de politică economică, diplomatică și de securitate este în mod clar în interesul național al Americii.

În calitate de aliat strategic al NATO la granița Europei cu Marea Neagră, România este un prieten de lungă durată al Statelor Unite, care împărtășește valorile democrației de piață. În decembrie 2025, felicitând poporul român cu ocazia Zilei Naționale, secretarul de stat Marco Rubio a subliniat că „Statele Unite și România au un parteneriat puternic și în creștere, construit pe interese strategice comune în domeniul securității, cooperării energetice și comerțului”.

El a mai menționat că SUA încurajează rolul României în promovarea stabilității în regiunea Mării Negre.

Potrivit raportului, Marea Neagră se află la o răscruce importantă între Europa, Asia și Caucaz. Prin această zonă trec numeroase conducte de petrol și gaze, dar și cabluri de fibră optică, ceea ce îi sporește importanța economică și strategică.

„Într-adevăr, Marea Neagră se află la o răscruce importantă între Europa, Asia și Caucaz. Multe conducte importante de petrol și gaze, precum și cabluri de fibră optică, traversează marea. Timp de aproape trei decenii, România a servit drept unul dintre cei mai fiabili și neînduplecați aliați ai Americii în regiune. Spre deosebire de unii dintre vecinii săi care manifestă poziții ambivalente de politică externă față de unitatea transatlantică, Bucureștiul a menținut o traiectorie pro-occidentală constantă”, se mai arată în raport.

Autorii invocă proiectele nucleare dezvoltate cu sprijin american, măsurile adoptate de București pentru limitarea furnizorilor considerați cu risc ridicat în infrastructura 5G, precum și investițiile realizate de România în domeniul apărării.

„Printre alți factori, această aliniere s-a bazat pe angajamente continue cu Statele Unite, consolidate de o integrare militară profundă. Bucureștiul s-a îndepărtat de lanțurile de aprovizionare cu energie și tehnologie care depind de adversari precum Rusia și China, prioritizând activ ingineria nucleară civilă americană și cadrele de comunicații verificate din punct de vedere al securității. Bucureștiul a fost printre primele capitale europene care au codificat în mod explicit interdicții stricte de reglementare împotriva furnizorilor neîncrezători și cu risc ridicat care participă la infrastructura sa de telecomunicații 5G. Prin selectarea furnizorilor americani și aliați de hardware securizați, România a urmărit să își protejeze infrastructura de date critică. Având în vedere acest bilanț, Washingtonul ar trebui să implice Bucureștiul într-un dialog despre oportunitățile de extindere a acestui succes prin stimulente economice specifice, încurajând în același timp România să facă presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a activa pe deplin setul de instrumente 5G al Uniunii Europene.”

Raportul amintește și angajamentul României de a crește cheltuielile pentru apărare. „Este demn de remarcat, așa cum a subliniat secretarul Rubio, că „angajamentul României de a aloca 5% din PIB-ul său apărării până în 2035 va consolida Alianța NATO și va stabili o bază pentru o prosperitate crescândă în anii următori”.”

Totuși, autorii susțin că o securitate și o reziliență mai mari nu pot fi construite doar prin extinderea prezenței militare. Este nevoie și de fundații economice mai solide, precum și de instituții capabile să susțină investițiile pe termen lung.

„Totuși, o securitate și o reziliență sporite nu se pot baza doar pe o amprentă militară. Acestea necesită fundații economice mai robuste. Reziliența pe termen lung a României, în special în contextul stabilității geopolitice a Mării Negre, este direct legată de suveranitatea economică și securitatea consolidate de puterea instituțională a statelor riverane din regiune. Cu toate acestea, fără un efort concertat atât din partea Washingtonului, cât și a Bucureștiului de a îngheța obstacolele de reglementare și de a accelera desfășurarea capitalului, coridorul economic riscă să nu își atingă potențialul strategic.”

Relația economică dintre Statele Unite și România a intrat într-o fază de creștere, chiar dacă rămâne dezechilibrată. Comerțul bilateral cu bunuri și servicii s-a extins și a atins niveluri record, pe fondul transformării treptate a României într-un centru tehnologic și de producție avansată.

Exporturile românești către Statele Unite au ajuns la 6,4 miliarde de dolari. Astfel, SUA reprezintă a 15-a cea mai mare piață de export a României la nivel mondial și cel mai important client al țării din afara Uniunii Europene.

În sens invers, exporturile Statelor Unite către România se ridică la 3 miliarde de dolari. Acestea sunt formate în principal din utilaje avansate, echipamente de transport și sisteme de apărare.

„Acest surplus comercial structural în favoarea României reflectă trecerea sa la lanțuri de aprovizionare industriale și digitale avansate”, mai scriu autorii raportului.

Infrastructura energetică și securitatea tehnologică se află în centrul relației economice dintre SUA și România. Cu toate acestea, raportul atrage atenția asupra ritmului noilor investiții și identifică lipsa predictibilității instituționale drept un important factor de descurajare.

Autorii menționează modificările rapide ale taxării companiilor, ale pragurilor pentru microîntreprinderi și ale contribuțiilor sociale, schimbări care au avut loc în perioada Guvernului Bolojan. În opinia lor, astfel de decizii pot afecta încrederea investitorilor și pot întârzia proiectele strategice.

„Este timpul să valorificăm pivotul economic al României și să securizăm frontul Mării Negre. Pentru a instala un parteneriat economic bilateral mai pragmatic peste Atlantic între cei doi aliați și pentru a transforma impulsul comercial într-un capital strategic rezistent și pe termen lung, atât Washingtonul, cât și Bucureștiul trebuie să ia măsuri decisive”, mai scriu autorii raportului.

Energia este prezentată drept una dintre principalele mize ale parteneriatului româno-american. Raportul pune accent pe proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești, pe exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep și pe posibilitatea ca România să devină un furnizor regional de energie.

Heritage recomandă Statelor Unite să sprijine România în procesul de transformare într-un furnizor energetic regional. De asemenea, autorii susțin integrarea gazelor românești în Coridorul Vertical, considerat important pentru diversificarea surselor de aprovizionare ale Europei.

În domeniul apărării, raportul recomandă creșterea rolului militar al României în cadrul NATO. Sunt evidențiate bazele de la Mihail Kogălniceanu și Deveselu, precum și necesitatea unei participări mai active a forțelor românești pe flancul estic al Alianței.

În ceea ce privește programul Visa Waiver, principala problemă identificată este rata de refuz a vizelor, care a ajuns la 8,41% în 2025, cu mult peste pragul de 3%. Raportul propune adoptarea unor măsuri pentru reducerea acestei rate și reluarea proceselor necesare includerii României în program.

Documentul subliniază și importanța cooperării româno-americane în lupta împotriva crimei organizate și a traficului de persoane. În acest domeniu sunt menționate structurile comune și programele finanțate de Statele Unite.

La final, raportul grupează recomandările pentru Washington în patru direcții principale, care vizează consolidarea parteneriatului militar, dezvoltarea cooperării economice și energetice, aprofundarea colaborării diplomatice și juridice, precum și sprijinirea rolului României în securitatea regională.

Heritage Foundation este un think tank american conservator, adică o organizație care realizează cercetări și elaborează propuneri de politici publice pentru a influența deciziile guvernului. Fundația conservatoare americană a fost fondată în 1973.

„Nu lucrăm în numele niciunui grup de interese sau partid politic. În schimb, angajamentul nostru este față de poporul american și față de cei peste 10 milioane de membri, susținători și americani preocupați care ne susțin”, scrie Heritage Foundation pe site-ul său.

Organizația are o influență importantă la Washington, inclusiv prin recomandările formulate pentru Administrația Reagan, dintre care aproximativ 60% ar fi fost aplicate. În ultimii ani, Heritage a coordonat și Project 2025, un plan amplu destinat pregătirii unei administrații conservatoare.