Tamara Şchiopu // Mâncare de pomenire: REŢETA colivei

Sfatul nutriționistului: Pe timp de arșiță, consumați mai multe legume și fructe proaspete, care vor hidrata organismul și vă vor oferi o senzație de prospețime.

Ocazii mai triste

Săptămâna asta sunt în doliu și voi scrie despre mesele de pomenire care se organizează la noi. Pe cât sunt ele de tradiționale și necesare, mai ales după o zi grea și emoționantă, pe atât pot fi de istovitoare și inutile, când se pregătește prea mult și se irosesc produsele.

Mesele de pomenire pentru cei plecați dintre noi, orânduite de obicei la ziua a 3-a, a 9-a și a 40-a după deces, sunt de fapt un obicei al Bisericii Ortodoxe și nu se întâlnesc la alte popoare/biserici.

Dacă veți citi canoanele Bisericii Ortodoxe, veți găsi explicații de ce anume în aceste zile. Veți găsi și o listă lungă de zile și săptămâni în care mesele de pomenire nu trebuie săvârșite, toate legate de calendarul ortodox, acestea însă prea puțin sunt respectate de oamenii de rând, care cunosc doar bazele creștinismului.

Oricum, un praznic de pomenire este o tradiție veche la moldoveni, iar bucatele oferite de obicei sunt pregătite cu iscusință și evlavie, precum sunt pregătite pentru ocazii mai fericite.

Meniuri

Nu vreau să scriu acum despre meniurile mai moderne, unde la o masă de pomenire se oferă și pizza, și crenvurști, și bețișoare de crabi.

Mesele de pomenire la moldoveni s-au caracterizat mereu prin bucate de ritual, precum ar fi sarmalele, plachia neagră, baba albă, colăcei și pâine de casă. Acestea se deosebesc de la regiune la regiune, după vremea anului sau în perioada de post.

Ce am descoperit eu, ca fiind cel mai universal și poate cel mai vechi obicei la o masă de pomenire este coliva. Pe cât de tradițională, pe atât de neobișnuită printre generațiile tinere, coliva riscă să dispară din meniurile de pomenire, fiind de fapt mai deosebită după ingrediente și metoda de preparare.

Coliva

Coliva provine de la grecii antici, „kollyba”, și înseamnă mâncare din grâu fiert. Semnificația de ritual a colivei s-a dezvoltat mult mai târziu. Creștinii ortodocși consideră coliva un simbol al morții și reînvierii, precum firul de grâu căzut în pământ nu moare, ci rodește după asta.

Coliva se pune în capul mesei de pomenire, după ce a fost sfințită, iar apoi servită între meseni, la sfârșitul parastasului.

Când eram mică și mi se oferea colivă la praznice (mămuca mea mă purta după ea prin sat, pe la înmormântări), îmi era frică să o gust. Probabil pentru că era asociată cu persoana decedată și îmi crea senzații neplăcute.

Acum însă, când am observat cum este pregătită și am degustat din coliva de casă, consider că este un produs delicios, sănătos și cu legături strânse față de produsele autohtone.

Ingrediente pentru colivă

Ingredientul de bază în colivă este grâul „bătut” sau „vânturat” sau, mai vechi, arpacașul de grâu zdrobit. Grâul pentru colivă se deosebește de cel obișnuit prin faptul că este pre-încolțit. Acest moment impune și niște riscuri alimentare, pentru că, dacă nu este pregătită corect, coliva poate provoca indigestii acute. Poate din acest motiv, unele biserici numesc o gospodină din sat responsabilă de colivă, cineva care știe cum să o pregătească corect.

Alt ingredient tradițional în colivă este mierea, mai nou – zahărul tos. Pe lângă astea, în funcție de regiune, în colivă se adaugă miez de nucă, scorțișoară, stafide și, mai nou, coajă de portocală rasă mărunt.

Creștinii aranjează coliva în formă de oval (mormânt simbolic) și o ornează cu drajeuri dulci, cruci din praf de cacao sau ciocolată rasă mărunt.

Este important să păstrăm aceste tradiții. Chiar dacă coliva nu are șanse să apară în patrimoniul gastronomic național, eu consider că dibăcia gospodinelor, tot mai puține, care știu să pregătească coliva este una ce merită respect și continuitate.

Rețeta pentru colivă (după Tatiana Dumitraș din satul Răciula)

Din spusele Tatianei, grâul pentru colivă se spală în șapte ape înainte de a fi pus la fiert. (N.B. Probabil pentru a evita intoxicarea cu bacteriile de la încolțire.)

Ingrediente

Pentru o colivă medie se folosesc:

Felii de marmeladă zaharată în formă de portocală și lămâie.

Metoda de preparare

Grâul se pune la fiert, cu un pic de sare și se ține la foc mic, până când apa se absoarbe complet.

Se lasă să se răcească.

Când coliva încă e călduță, se adaugă zahărul vanilat, miezul de nucă și stafidele.

Se mestecă bine și se aranjează pe un platou, în formă ovală.

Se ornează cu felii de marmeladă și după dorință – cu nucă mărunțită.