LOVITURĂ Separatiştii proruşi vor NOI CONDIŢII pentru încetarea conflictului: Ei cer Ucrainei să nu adere la NATO şi UE

Știri 16.02.2015 21:46 Vizualizări

LOVITURĂ Separatiştii proruşi vor NOI CONDIŢII pentru încetarea conflictului: Ei cer Ucrainei să nu adere la NATO şi UE

„Republicile populare" de la Doneţk şi Luhansk vor solicita Kievului să respecte noi condiţii, pe lângă prevederile documentului final agreat joi la Minsk, inclusiv ca Ucraina să-şi menţină statutul de „stat nealiniat", a declarat luni liderul separatist Denis Puşilin, citat de agenţia Interfax.

Puşilin, negociatorul-şef al „republicii populare" de la Doneţk (DPR), a declarat pentru Interfax că cele două entităţi separatiste insistă „în primul rând" asupra anulării tuturor deciziilor conducerii politice şi militare ucrainene cu privire la operaţiunea „teroristă" din regiunea Donbas.

„Orice reconciliere veritabilă va fi imposibilă atât timp cât aceste decizii şi ordine ruşinoase şi criminale, care au condus la moartea a mii de oameni şi la pagubele oribile, sunt în vigoare", a declarat el.

„Anularea (deciziilor) lor ar fi un act de pocăinţă din partea oligarhilor de la Kiev, iar populaţia din Donbas va decide dacă-i va ierta sau nu", a continuat el.

Puşilin a subliniat, de asemenea, că cele două „republici" vor insista ca Ucraina să-şi păstreze statutul de stat „nealiniat", referindu-se la demersurile insistente ale autorităţilor proocidentale de a adera la NATO şi UE, scrie Mediafax.

Un armistiţiu a intrat în vigoare la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică . El este doar un prim pas către încetarea conflictului armat care devastează estul Ucrainei de zece luni.

Comunitatea internaţională se întreabă cum va fi implementat şi dacă va dura, având în vedere acuzaţiile reciproce pe care şi le aduc Kievul şi separatiştii cu privire la încălcarea încetării focului.

Neîncrederea este puternică de ambele părţi, după ce armistiţiul precedent, încheiat în septembrie, tot la Minsk, a fost încălcat, iar violenţele în Donbas au reizbucnit la începutul anului şi s-au intensificat.

Parlamentul ucrainean a decis la sfârşitul lui decembrie să renunţe la statutul de stat nealiniat al Ucrainei pentru a se apropia de NATO, în condiţiile în care Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, iar conflictul cu rebelii separatiştii din estul ţării continuă.

După accederea la preşedinţia ţării în februarie, când predecesorul său, Viktor Ianukovici, un apropiat al Moscovei, a fost nevoit să cedeze puterea sub presiunea străzii, Petro Poroşenko a făcut din aderarea Ucrainei la NATO una dintre priorităţile sale în materie de politică externă. Preşedintele ucrainean şi NATO îl acuză pe preşedintele rus Vladimir Putin că susţine militar forţele separatiste din estul industrial al Ucrainei.

În aprilie 2008, la summitul de la Bucureşti, liderii ţărilor NATO au convenit că este firesc ca Ucraina să se alăture Alianţei la un moment dat, ceea ce a iritat puternic Rusia. Dar în 2010, Guvernul prorus al preşedintelui Viktor Ianukovici a renunţat la acest obiectiv, continuând însă cooperarea cu NATO.

La 21 noiembrie 2013, în cadrul unui summit la Vilnius, preşedintele prorus Viktor Ianukovici a renunţat la semnarea unui acord de asociere cu UE în favoarea unei cooperări crescute cu Rusia. Acest refuz a declanşat actuala criză, care a început cu mai multe săptămâni de manifestaţii proeuropene şi a determinat fuga lui Ianukovici după o baie de sânge în rândul manifestanţilor în februarie, urmată de anexarea Crimeii de către Rusia la începutul lui martie.