SCHEME // Cetățenii R. Moldova, FURAȚI zi de zi!

SUPAPE // Firme-căpușă cu proprietari care își pierd urmele în paradisuri fiscale scot profituri colosale din servicii publice acordate cetățenilor R. Moldova. Schemele cu intermediari au prins a se înmulți în ultimii cinci ani

Energie, gaze naturale, telefonie, acte de identitate, transport, servicii cu rulaje financiare de sute de milioane de lei pe an au devenit dependente, în ultimii ani, de niște companii intermediare plasate pentru a stoarce sume fabuloase.

Apariția interpușilor, de cele mai multe ori companii off-shore, a coincis cu scumpirea serviciilor „intermediate”. Investigațiile realizate de Ziarul NAȚIONAL demonstrează că „implanturile” au fost introduse cu girul și concursul unor înalți demnitari de stat din R. Moldova.

SCHEMA DE LA „MOLDTELECOM”

Intermediar: „Switchover AG”

Profit: 19 milioane de dolari pe an

Responsabili: „Moldtelecom”, Ministerul Economiei

Conexiuni: Andrian Candu

Începând din anul 2012, prețurile la apelurile telefonice de peste hotare spre abonații din Republica Moldova au crescut considerabil. Astfel, tarifele pentru telefonia fixă au crescut de la $0,09 la $0,18 - $0,20 per minut. Scumpirile au coincis cu momentul când ÎS „Moldtelecom” a externalizat serviciile de terminare apel către o companie elvețiană, „Switchover AG”.

Astăzi, fiecare persoană aflată peste hotare care sună în R. Moldova plătește câte 10 cenți pe minut monopolistului de stat „Moldtelecom”, iar alți 8 cenți pe minut ajung în buzunarul firmei „Switchover AG”. Potrivit calculelor experților, pornind de la tarifele anunțate în presă și neconfirmate de „Moldtelecom”, în 2014, „Switchover AG” a obținut, din contractul cu întreprinderea de telecomunicații, un venit de peste 19 milioane de dolari.

Potrivit rapoartelor financiare ale „Moldtelecom”, odată cu apariția intermediarului, întreprinderea de stat ratează anual venituri de circa 170 de milioane de lei. Dacă în 2010 veniturile indicate de „Moldtelecom” pentru servicii terminare a apelurilor internaționale erau de 497 de milioane de lei, în 2014 acestea s-au redus până la 330 de milioane de lei.

În prezent, prețurile la apelurile de intrare în R. Moldova sunt de 20 de ori mai mari decât în India, de 15 ori mai mari ca în Rusia sau Estonia și de trei ori mai mari ca în Ucraina.

Unde pleacă banii?

Concursul pentru selectarea operatorului de servicii outsourcing s-a desfășurat în termeni foarte restrânși. Anunțul despre concurs a fost plasat pe pagina web a companiei pe 5 mai 2012, iar câștigătorul a fost ales pe 1 iunie, într-o zi de sâmbătă.

Deși notează că oferă o gamă largă de servicii, pe pagina sa web „Switchover AG” vorbește în special despre contractul încheiat cu „Moldtelecom”, fapt care dă de bănuit că businessul companiei ține în special de contractul cu întreprinderea de stat din R. Moldova.

Înainte de a câștiga mega-contractul cu „Moldtelecom”, „Switchover AG” a trecut prin transformări radicale. Compania și-a schimbat în ajun sediul, genurile de activitate (de la servicii de marketing și investiții, la servicii de telecomunicații), dar și conducerea. Membru al Consiliului de administrare a devenit un cetățean moldovean, Sergiu Talpă, în trecut coleg de liceu, dar și de universitate cu actualul președinte al Parlamentului, Andrian Candu.

Deși Talpă și Candu, ambii din Chișinău, născuți în același an, erau prieteni buni încă din anii de liceu și de studenție, ultimii petrecuți în perioada 1994-1998 la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, astăzi Andrian Candu susține că „își amintește că a avut un coleg cu un asemenea nume, dar nu mai ține legătura cu el”.

Alte conexiuni

Totuși, în mod surprinzător, lui Sergiu Talpă au prins a-i merge afacerile în R. Moldova tocmai în perioada în care fostul său coleg de liceu și universitate a devenit deputat pe listele Partidului Democrat.

În 2012, Talpă a înființat o companie IT, „Tehnofin IT”, și îndată a câștigat o licitație de stat, pentru fabricarea cardurilor magnetice pentru Biblioteca municipală „B.P. Hasdeu” din Chișinău. Valoarea contractului era de 91 de mii de lei.

Un an mai târziu, firma a fabricat carduri bancare Visa pentru o bancă comercială din R. Moldova. Compania „Tehnofin IT” își are sediul pe str. 31 August 1989 nr. 64, în aceeași clădire cu o filială a „Victoriabank”.

Anul trecut, Sergiu Talpă a devenit și asociat al companiei off-shore „Assentis Holdings Limited”, care deține 72% din acțiuni în compania „Bass Systems”, câștigătoarea mai multor contracte de milioane cu instituțiile de stat. În această firmă este implicat un alt fost coleg de universitate din „gașca” lui Candu – Onisim Popescu.

În 2013, Serviciul Vamal a procurat de la această companie servicii de suport al sistemului informațional integrat vamal, în valoare de 25 de milioane de lei.

În 2014, aceeași companie a câștigat o licitație pentru livrarea echipamentului tehnologic, softuri și servicii în valoare de 24,4 milioane de lei, ceea ce a constituit 1,27 de milioane de euro, pentru compania de stat „Moldatsa”, instituție din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, care pe atunci era condusă de democratul Vasile Botnari.

În 2015, „Bass Systems” a încheiat un contract de prestare servicii cu ÎS „Calea Ferată din Moldova” în valoare de 1,6 milioane de dolari. Pe atunci, întreprinderea de stat era condusă de actualul ministru al Justiției, democratul Vladimir Cebotari.

Ziarul NAȚIONAL a încercat să îl contacteze pe Sergiu Talpă, dar la serviciul de informații al „Moldtelecom” nu există informații despre niciunul dintre numerele de telefon ale companiilor sale.

Angajații de la „Switchover AG”, pe care i-am găsit pe rețelele de socializare, au refuzat să ne facă legătura cu omul de afaceri.

Mașina lui Sergiu Talpă a fost văzută, zilele trecute, la sediul „Moldtelecom”.

SCHEMA CU ENERGIA ELECTRICĂ

Intermediar: „Energocapital”

Profit: 150 de milioane de dolari pe an

Responsabili: Ministerul Economiei, ANRE

Conexiuni: Evgheni Șevciuk, grupuri de interese din R. Moldova

La începutul anului trecut, R. Moldova a semnat un contract dubios de achiziție a energiei electrice de la Centrala de la Cuciurgan, printr-un intermediar, „Energocapital”, fondat, la rândul său, de două companii off-shore și o persoană fizică, Iurie Dzecul, despre care se spune că ar fi persoana de încredere a lui Evgheni Șevciuk și îi administrează mai multe afaceri.

Cine se află în spatele firmelor off-shore „Intercom Management LTD” din Belize și „Ornamental Art Limited” din Hong Kong nu știm. Cert este că negocierile pentru semnarea contractului de import al energiei electrice de la „Energocapital” au durat doar o zi.

Firma a obținut licență de la ANRE în trei zile, iar toate acestea se întâmplau în perioada în care ministru al Economiei era Andrian Candu.

Astăzi, R. Moldova procură energie de la „Energocapital” cu 6,795 cenți /kWh, cu 0,005 cenți/kWh mai puțin decât prețul oferit direct de Centrala de la Cuciurgan, cea care produce energia pe care „Energocapital” ne-o vinde mai ieftin.

Șmecheria constă în faptul că dubioasa firmă, cu sediul la Tiraspol și cu un singur angajat, este intermediar și la importul gazului rusesc în stânga Nistrului, tot ea livrează gaz Centralei de la Cuciurgan pentru producerea energiei electrice pe care ulterior o vinde în dreapta Nistrului. Profitul Centralei din producerea energiei este de 1,8 cenți/kWh.

Potrivit expertului economic Sergiu Tofilat, ținând cont de faptul că partea transnistreană nu achită gazele naturale livrate în regiune de „Gazprom”, iar datoria este ulterior pusă pe spatele „Moldova-Gaz”, se poate considera că energia de la Cuciurgan este vândută companiei „Energocapital” cu 1,8 cenți/kWh, iar aceasta ne-o vinde cu cinci cenți mai scump.

„R. Moldova procură anual peste trei miliarde de kilowați din afara ţării, astfel diferența de preț se ridică la 150 de milioane de dolari anual. Prin această schemă, consumatorii sunt furaţi lunar cu 12,5 milioane de dolari”, arată calculele lui Sergiu Tofilat.

Energia românească, în anticameră

În paralel, în această perioadă, Ministerul Economiei tergiversează termenul în care R. Moldova ar putea importa energie electrică din România. Motivul – lipsa de bani pentru crearea interconexiunii. Surse din Guvern afirmă, însă, că finanțarea poate fi găsită, problema este în voința politică de la Chișinău.

Abia în decembrie 2015, „Moldelectrica” a semnat contractul privind elaborarea și prezentarea studiilor de fezabilitate privind interconectarea sistemelor electroenergetice ale Republicii Moldova și României. Dacă autoritățile moldovenești vor da dovadă de voință și se va găsi finanțare, interconexiunea energetică cu România ar putea fi posibilă peste patru ani.

SCHEMA DE LA „CALEA FERATĂ”

Intermediar: „DSS Group” SRL

Profit: 324 de mii de dolari

Responsabili: ex-directorul CFM, Vladimir Cebotari, actualul ministru al Justiției

În vara anului trecut, în ultima zi în care actualul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari, a deținut funcția de director la „Calea Ferată a Moldovei” (CFM), acesta a încheiat un contract de prestări servicii IT cu „DSS Group” SRL, prin care ultima se angajează să investească în dezvoltarea unei platforme de vânzare online a biletelor suma de 900 de mii de dolari pe o perioadă de 20 de ani, dintre care o treime din bani urmau să fie investiți în primul an. În schimb, „DSS Group” urma să încaseze 5% din costul fiecărui bilet electronic.

O altă clauză din contract stipulează că, după 20 de ani de la lansarea platformei online, compania IT urmează să obțină un profit de 324 de mii de dolari, iar dacă nu va fi posibil acest lucru, diferența de bani ar urma să fie compensată de către CFM. Totodată, dacă contractul este întrerupt de către reprezentanții „Căilor Ferate”, cei de la „DSS Group” au dreptul să solicite despăgubire pentru profitul ratat și investițiile făcute.

Actualul director al CFM, Iurie Topală, a declarat pentru Rise-Moldova că fosta conducere a întreprinderii de stat ar fi încheiat contractul în mod ilegal. Actualmente, platforma online de vânzare a biletelor este inactivă, iar părțile negociază clauzele contractuale.

SCHEMA DE LA PAȘAPOARTE

Intermediar: „Vuance LTD”

Profit: 260 de mii de dolari pe an

Responsabili: Ministerul Economiei,Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, ÎS CRIS „Registru”

La 1 august 2006, Ministerul Economiei a permis semnarea unui contract, pe un termen de zece ani, între „Registru” şi compania „Supercom” pentru confecționarea pașapoartelor. Contractul a fost semnat fără licitație. De atunci, din fiecare pașaport moldovenesc perfectat, compania-fiică a „Supercom”, „Vuance”, câștigă câte 6,24 de dolari, iar contractul cu această companie expiră în august 2016.

Cei de la „Registru” păstrează în mare secret relațiile comerciale cu intermediarul. În urmă cu doi ani, urmare a unui audit public la întreprindere, auditorii au depistat mai multe încălcări care țin de contractul încheiat între„Registru” şi firma „Vuance LTD”. Din cauză că unele prevederi ale acestui contract nu pot fi modificate până la expirare, au fost generate majorări ale costurilor de perfectare a documentelor. Auditorii au stabilit că, astăzi, pentru perfectarea fiecărui pașaport se percepe suplimentar un dolar, iar pentru perfectarea altor acte – câte 0,24 de dolari.

Astfel, cheltuielile suplimentare suportate de beneficiarii de documente, doar în anul 2010, s-au ridicat la 260 de mii de dolari.

Anterior, compania-mamă „Supercom” și compania-fiică „Vuance” erau controlate de controversatul businessman Boris Birștein. Surse din cadrul „Registru” ne asigurau încă în 2013 că Birștein nu mai are nimic comun cu această companie, iar noii proprietari trebuie căutați în R. Moldova.

SCHEMA DE LA AEROPORT

Taxă percepută ilegal: Câte 9 dolari la fiecare bilet

Profit: 140 de milioane de lei pe an

Beneficiar: „Avia Invest”

Responsabili: Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor

În schemele de la „Moldova-Gaz” și Aeroport nu există companii intermediare, ci doar taxe dubioase percepute în mod ilegal de la cetățeni.

Astfel, spre exemplu, la Aeroportul Internațional Chișinău este percepută și astăzi taxa de modernizare de 9 euro pentru fiecare pasager, la decolare.

Acest tarif a fost introdus în 2009, după ce Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) a primit două credite de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru modernizarea infrastructurii Aeroportului. Chiar dacă acest credit a fost returnat, taxa de modernizare a fost păstrată și inclusă abuziv în contractul de concesiune a Aeroportului către compania „Avia Invest”, care de asemenea și-a ascuns beneficiarii în off-shore-uri.

În 2014, numai din colectarea acestei taxe, „Avia Invest” a obținut un profit de 140 de milioane de lei. Dacă fluxul de pasageri va rămâne neschimbat în următoarea jumătate de veac, până în 2062, taxa, despre care CNA atenționează că este percepută ilegal, îi va aduce companiei venituri de peste 6,8 miliarde de lei, cu 1,6 miliarde de lei mai mult decât suma pe care „Avia Invest” ar trebui să o investească în AIC.

SCHEMA DE LA „MOLDOVA-GAZ”

Costurile de transport al gazelor, pe umerii consumatorilor din R. Moldova

În 2014, Parlamentul a adoptat, la inițiativa deputatului Simion Furdui, anterior director al „Moldova-Gaz”, un amendament la Legea cu privire la gazele naturale, care a permis includerea tuturor costurile de transport al gazelor în tariful pentru consumatorii finali.

Astfel, banii încasați de „Moldova-Gaz” de la „Gazprom”, pentru tranzitul gazelor, rămâneau la discreția „Moldova-Gaz”, iar costurile de transport au fost incluse în tarif, ceea ce a dus la creșterea de 16 ori a acestuia.

La 20 noiembrie 2015, așa-zisul „amendament Furdui” a fost anulat de către Parlament. Drept urmare, de la 1 februarie 2016, tariful mediu final la gazele naturale se va diminua cu 10,9 la sută. Specialiștii afirmă, însă, că tarifele urmau să fie scăzute cu până la 24 la sută, urmare a anulării acestui amendament.