Românul care a regăsit „sufletul” în Basarabia

Investiții // Cazimir Țino a venit de peste Prut ca să facă afaceri în R. Moldova. În doar câteva luni de activitate, are deja mai multe proiecte de succes făcute împreună cu firma-mamă din România

Compania al cărei director administrativ este Cazimir Țino este un SRL al unei firme-mamă din România, condusă de Dr. Augustin Ofițeru, om de știință specializat în biochimie, și de Dr. Mihai Adamescu, și el expert în domeniu. Firma promovează soluții sustenabile în energie, agricultură și domeniile conexe, prin transfer de know-how și tehnologii europene. Compania realizează studii de fezabilitate, face planuri de afaceri, oferă consultanță pentru proiecte „la cheie”, începând cu proiectarea și finalizând cu implementarea. Cazimir Țino a venit în R. Moldova nu din România, ci din Canada, ca să se implice aici în dezvoltarea unei agriculturi performante.

Din Canada în Moldova

Cazimir Țino a venit în R. Moldova pentru prima dată ca antreprenor în anul 2008. A primit o ofertă de muncă din partea unei companii austriece de publicitate și a acceptat. Locuia de ani buni în Montreal, Canada, însă i-a luat doar o zi de stat în R. Moldova ca să se convingă că schimbarea merită. Nu s-a întors în Brăila, ci a trecut Prutul. „Îmi place aici, pentru că am regăsit ceea ce Occidentul a pierdut demult – sufletul. Acolo este civilizație, e ordine, legea se respectă, e adevărat, dar există o robotizare care dezumanizează populația. În R. Moldova am găsit oameni vii, care simt durerea și bucuria, oameni foarte deschiși, cu suflet de copil”, afirmă domnul Țino. După ce a muncit câțiva ani ca angajat al firmei, a decis să pornească singur la drum.

„Primii au mereu succes”

„În septembrie 2013, împreună cu cei trei prieteni ai mei, ne gândeam să extindem grupul de firme din România. Datorită experienței mele din R. Moldova, le-am propus să deschidem o filială aici. Am făcut un drum de exploatare până la Chișinău și am fost convinși că merită să încercăm”, zice Cazimir Țino. „A fost, pe de o parte, o decizie economică, iar pe de altă parte se datorează încrederii pe care o avem în direcția în care se îndreaptă acum R. Moldova. A doua motivație pe care am avut-o a fost una, să zicem, națională: suntem, totuși, două state românești, avem afinități de limbă, culturale, istorice”, explică omul de afaceri. Cazimir Țino crede că primii au mereu succes, pentru că R. Moldova este încă o țară „neexploatată” la capitolul idei de afaceri și business. „Piața aici este încă în creștere, e în așezare, iar potențialul de dezvoltare al R. Moldova este foarte mare”, zice Cazimir Țino.

Crede în viitorul frumos al R. Moldova

Spune că a venit aici atunci când R. Moldova se pregătea să parafeze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, în octombrie 2013. „Noi am mizat că se va produce acest eveniment atunci când am venit în R. Moldova și nu am greșit. Sperăm că va avea loc și semnarea Acordului de Asociere și a celui de Liber Schimb, pe 27 iunie. Pe de o parte, piața din R. Moldova va fi reglementată și va merge pe drumul cel bun. Direcția economică este cea corectă”, crede omul de afaceri. „Compania noastră oferă consultanță, expertiză și ajutor. Avem proiecte de agricultură ecologică integrată. Din ’90 și până acum, avem experiența unei țări care a trecut prin aceleași etape prin care trece acum R. Moldova și putem folosi asta aici”, adaugă el. „Avem proiecte pe care le implementăm, până acum avem șapte clienți pentru care am făcut studii de fezabilitate. Specialiștii din România vin aici și lucrează personal cu clienții. Este vorba de o echipă tehnică, ce face studii de impact de mediu și business-planuri. Nu este vorba doar despre documentare, ci și despre implementare. Acum, de exemplu, avem un client în Ialoveni pe care îl ajutăm să facă un proiect integrat, inclusiv o centrală de biogaz”, explică Cazimir Țino.

A angajat 7 tineri din R. Moldova

„Există anumite diferențe de gândire: de exemplu, nu înțeleg cum e să îți ceri permisiunea să lipsești de la muncă pentru că „ai o cumetrie” sau „e hramul satului”. Aceste lucruri se rezolvă în afara orelor de serviciu și e o regulă în toată lumea civilizată”, compară Cazimir Țino. În anii în care a locuit în R. Moldova, a învățat și graiul moldovenesc, pe care poate să-l „imite” foarte bine, atunci când glumește. Își amintește de un incident amuzant în care nu a înțeles sensul cuvintelor, pentru că erau folosite nefiresc, calchiate din limba rusă, de un angajat de-al său. „Așa întrebată am fost azi, am avut multe sunete”, îi spunea la un moment dat contabila sa.

Limba rusă, „pata neagră”

Sunt însă și lucruri care îl deranjează în R. Moldova. „Nu mă împac cu uzul limbii ruse. E dreptul oamenilor să o vorbească între ei pe stradă, în familie, însă nu trebuie să îmi răspundă în locurile publice în rusește”, zice omul de afaceri. „E lipsă de respect. Să nu cunoști tu limba țării care te hrănește?”, se întreabă retoric domnul Țino. Cât despre moldoveni, omul de afaceri are numai cuvinte de laudă. „Văd curaj în oameni, s-au descătușat, au devenit mai deschiși față de perioada dinaintea anilor 2009. Oameni care au plecat în afară și au luat contact cu Occidentul, l-au adus înapoi atunci când s-au întors”, crede domnul Țino.

Mihai Bâlbă, director Relații Internaționale, Camera de Comerț și Industrie a R. Moldova: „Soluții avantajoase”

„În general, tot ce ține de eficiența în energie și de producerea de biogaz este foarte important pentru R. Moldova, deoarece noi suntem în fază incipientă la acest capitol. Compania aceasta propune soluții avantajoase pentru companii moldovenești care sunt interesate de acest domeniu, soluții ce vin la pachet amplu, atât cu know-how, cât și cu fonduri de investiții prin partenerii lor, care vor să coopereze cu companii din R. Moldova. Trebuie să înțelegem că prețul final al unui produs depinde foarte mult de gaze și de energia electrică, iar noi putem astfel să minimalizăm costul produselor”.

România și R. Moldova, Cameră Bilaterală de Comerț și Industrie

R. Moldova și România au semnat, pe 27 mai 2014, actele pentru constituirea unei Camere Bilaterale de Comerț și Industrie, care vor fi depuse la Ministerul Justiției de la Chișinău pentru înregistrare. Asociația obștească urmează să dezvolte și promoveze relațiile economice și comerciale dintre cele două state, mai ales între întreprinzători și agenți economici. Statistica arată că România se situează pe locul II între partenerii cu care R. Moldova are relații comerciale și deține o pondere de 16,33% în volumul total al exportului R. Moldova. Pe de altă parte, România deține locul III în topul țărilor din care R. Moldova face importuri, adică aproape 13% din volumul total de importuri. Potrivit Biroului Național de Statistică, volumul comerțului exterior al R. Moldova cu România pentru primele trei luni ale acestui an a ajuns la aproape 250 de milioane de dolari, ceea ce e cu 10,21% mai mult față de perioada similară a anului precedent.

1 368 de firme cu capital românesc funcționează în R. Moldova, potrivit datelor Camerei de Comerț și Industrie pentru anul 2013