Recomandările medicului Tudor Ciuhodaru pentru un Paște fără probleme de sănătate: alimentație moderată, atenție la alcool, ouă și carnea de miel

Şeful UPU de la Spitalul Clinic "Dr. Nicolae Oblu" Iaşi, medicul Tudor Ciuhodaru, recomandă moderaţie, prudenţă şi respectarea unor reguli simple de alimentaţie, pentru ca sărbătorile pascale să fie petrecute în siguranţă şi fără vizite nedorite la spital.

"Dacă vreţi să petreceţi sărbătorile în familie şi nu în spitale, trebuie respectate câteva reguli simple, adaptate eventual patologiei de bază. Moderaţia trebuie să fie cheia alimentaţiei. Moderaţia ar trebui să fie cheia alimentaţiei şi de sărbătorile pascale. În caz contrar veţi avea nevoie de serviciul de urgenţă şi ne vom vedea în gardă chiar din prima zi. Dacă vreţi însă să petreceţi în familie şi nu prin spitale, trebuie respectate câteva reguli simple, indiferent dacă aţi postit sau nu, adaptate eventual patologiei de bază", spune dr. Tudor Ciuhodaru.

Medicul recomandă introducerea treptată a alimentelor şi evitarea supraalimentării imediat după slujba de Paşte, astfel încât organismul să aibă timp să se adapteze la schimbarea de regim alimentar.

"Nu daţi startul la supraalimentare imediat după slujbă, ci aşteptaţi până dimineaţa sau, şi mai bine, până la orele prânzului. Alimentele trebuie introduse treptat, după regula 'nu toate deodată'. Puteţi începe cu friptură de miel, precedată eventual de o salată de crudităţi, asociată unei garnituri de legume făcute la grătar, urmate de o felie de ananas crud, nu din conservă, pentru a vă facilita digestia. Cei care au ţinut post trebuie să reia cu prudenţă alimentaţia normală, începând cu brânzeturi, legume, fructe şi carne de pasăre, urmate de cantităţi mici de ciorbă şi drob", subliniază medicul.

El afirmă că fiecare masă ar trebui să conţină un singur aliment "concentrat", adică orice aliment în afara fructelor şi legumelor, pentru ca sistemul digestiv să nu fie suprasolicitat.

"Friptura, drobul, sarmalele se vor consuma separat, nefiind recomandate nici amestecurile de friptură cu ouă sau de carne de miel cu cartofi şi nici consumul de dulciuri sau fructe imediat după masă", afirmă Ciuhodaru.

De asemenea, spune că pauza dintre feluri trebuie să fie de cel puţin 30 de minute, pentru a preveni senzaţia de suprasaturaţie şi apariţia sindroamelor dispeptice, frecvente în această perioadă.

În ceea ce priveşte alcoolul, dr. Ciuhodaru atrage atenţia că acesta trebuie consumat cu prudenţă, mai ales dacă este asociat cu mâncare grasă, deoarece poate declanşa pancreatite, ulcere sau colici biliare.

"Indiferent de starea de sănătate, alcoolul trebuie băut cu măsură. Precauţii speciale trebuie să aibă cei cu afecţiuni digestive, metabolice sau cardiace", avertizează dr. Ciuhodaru.

În cazul pacienţilor cu afecţiuni metabolice, cum ar fi diabetul, medicul recomandă respectarea strictă a indicaţiilor terapeutice, ajustate eventual pentru perioada sărbătorilor.

"În caz contrar, decompensările pot fi grave, mergând până la comă", mai punctează doctorul.

Persoanele cu probleme cardiovasculare, spune el, trebuie să fie atente la excesul de sare şi grăsimi, să nu îşi întrerupă medicaţia şi să fie vigilente la orice simptom suspect.

"Orice durere precordială cu durata de peste 3-5 minute indică suspiciunea unui sindrom coronarian acut şi necesită prezentare urgentă la spital", a precizat medicul.

Conform acestuia, şi alergiile alimentare reprezintă un risc serios în perioada meselor îmbelşugate.

"Cei cunoscuţi cu alergii alimentare vor avea grijă la produsele consumate, vor avea medicaţia de urgenţă şi se vor prezenta la spital în cazul erupţiilor pruriginoase asociate tulburărilor respiratorii", precizează dr. Ciuhodaru.

În plus, medicul trage un semnal de alarmă cu privire la vopselele de ouă ieftine, cumpărate "de la colţul străzii", care pot conţine substanţe periculoase.

"Chiar dacă sunt mai ieftine sau mai frumoase, vopselele tipografice sau artizanale pot avea efecte nocive asupra sănătăţii datorită plumbului şi oxizilor de metale: cupru, aluminiu şi staniu. Aceste substanţe pot pătrunde prin coaja oului şi contamina albuşul sau gălbenuşul, crescând riscul de toxiinfecţii alimentare", explică dr. Ciuhodaru.

Soluţia recomandată de medic este revenirea la metodele tradiţionale de vopsire naturală, cu foi de ceapă, varză roşie sau nuc, urmate de încondeierea ouălor, ceea ce reduce riscurile şi păstrează specificul sărbătorii.

În opinia medicului, nici carnea de miel nu este lipsită de riscuri şi trebuie aleasă şi consumată cu discernământ.

"Atenţia trebuie să fie maximă la cumpărare. Trebuie verificată existenţa ştampilei sanitar-veterinare, dentiţia trebuie să fie specifică rumegătoarelor, iar copitele trebuie să nu prezinte gheare. De asemenea, nu cumpăraţi carnea care nu a fost depozitată la temperaturi mai mici de 4 grade", avertizează dr. Tudor Ciuhodaru.

El subliniază că, deşi are un aport important de proteine, fier şi zinc, carnea de miel conţine şi cantităţi ridicate de grăsimi saturate şi colesterol, motiv pentru care cantitatea consumată trebuie atent controlată.

"O sută de grame de carne de miel are o valoare calorică ridicată, de 200 - 300 kcal, şi un conţinut ridicat de potasiu. Organele, în special ficatul, dar şi carnea, conţine foarte mult fier care se absoarbe foarte uşor precum, zinc şi carnitină cu rol energetic şi cantităţi mici de calciu, acid folic şi vitamina E. Are o componentă proteică importantă, dar şi multe grăsimi saturate: 80 mg de colesterol la 100 grame", spune dr. Ciuhodaru.

Consumată în exces sau provenind de la miei prea mici, sub 10 kilograme, sau mai tineri de 9 săptămâni, această carne poate provoca probleme digestive, crize de gută, afecţiuni hepato-renale sau chiar pancreatite.

Totodată, dr Tudor Ciuhodaru avertizează că această carne este dificil de digerat din cauza conţinutului ridicat de colagen şi purine. Excesul poate agrava afecţiunile existente, în special la persoanele cu predispoziţie la hiperuricemie şi boli cronice.

Pentru a reduce riscurile, medicul recomandă prepararea corectă a cărnii de miel, inclusiv eliminarea unei părţi din purine prin fierbere, iar pentru a evita problemele digestive este necesară asocierea cu legume.

"Carnea de miel are un nivel scăzut de fibre. Recomandăm asocierea cu legumele pentru a preveni constipaţia, iar stufatul, sau drobul, cum se mai spune, trebuie să aibă cât mai multă verdeaţă şi orez. Carnea de miel are o anumită 'toxicitate' legată de conţinutul ridicat de colagen bogat în oxipurine ce o fac dificil de digerat, iar excesul creează probleme putând declanşa atac de gută, la cei deja suferinzi de boli gastro-intestinale şi hepato-renale, celor predispuşi unor afecţiuni datorate hiperuricemiei. Purinele pot fi eliminate, în cazul preparării ciorbelor, prin adăugarea cărnii doar în momentul fierberii", mai atrage atenţia dr Tudor Ciuhodaru.