România vrea să găzduiască „Black Sea AI Gigafactory”: proiect de 30 de miliarde de euro al UE, cu peste 100.000 de acceleratoare și centru regional de inteligență artificială la Marea Neagră

Uniunea Europeană a lansat un program major de finanțare, în valoare de 30 de miliarde de euro, pentru dezvoltarea a șapte gigafabrici de inteligență artificială, iar România se află printre statele care au depus deja un proiect.

Planurile de finanțare pentru aceste șapte centre de calcul destinate antrenării modelelor de inteligență artificială (AI) în Europa au intrat în faza oficială. La un summit dedicat AI, anul trecut, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a promis că va ajuta Uniunea Europeană să recupereze decalajul față de marile puteri în cursa pentru dezvoltarea AI. Prin urmare, vor fi demarate procedurile necesare pentru selectarea a șapte entități din industrie dispuse să construiască „gigafabrici” de inteligență artificială.

Eforturile pentru ridicarea acestor centre de date specializate sunt considerabile. Companiile de AI, pentru antrenarea modelelor avansate, au nevoie de cantități uriașe de putere de calcul. Obiectivul este susținerea a patru centre de date de dimensiuni mai reduse, fiecare dotat cu între 25.000 și 75.000 de cipuri dedicate AI, precum și a trei centre mai mari, cu o capacitate cuprinsă între 40.000 și 100.000 de astfel de cipuri.

Companiile vor avea la dispoziție 18 luni pentru a construi aceste centre. Ulterior, Comisia va selecta câștigătorii până la începutul anului viitor. Pentru proiectele de anvergură mai mare, finanțarea publică poate ajunge până la 2 miliarde de euro, în timp ce inițiativele de dimensiuni mai mici ar putea primi până la 1 miliard de euro.

Un înalt oficial al Comisiei Europene a declarat jurnaliștilor că UE a creat „cel mai mare parteneriat public-privat” pentru a asigura finanțarea programului. Până acum a fost alocat 1 miliard de euro, iar în următorul buget multianual al UE sunt prevăzute încă 4 miliarde de euro. Totuși, această sumă este încă incertă, deoarece depinde de contextul negocierilor bugetare în curs.

Valoarea totală a investițiilor ar putea ajunge la 30 de miliarde de euro, prin combinarea fondurilor private cu finanțarea publică, care nu ar trebui să depășească 35% din investiția totală.

În același timp, unii eurodeputați și reprezentanți ai industriei au ridicat semne de întrebare. Va exista suficientă cerere din partea companiilor de AI pentru puterea de calcul generată de noile centre de date? Se va adânci dependența de tehnologia străină, având în vedere că cipurile de calcul avansate sunt produse exclusiv în Statele Unite? Aceste întrebări sunt tot mai frecvent adresate de oficiali.

Înaltul oficial al Comisiei a respins criticile, subliniind că infrastructura actuală este deja „saturată din punctul de vedere al cererii”. Oficialul a admis că furnizorii americani de cipuri pentru AI, precum Nvidia, sunt „omniprezenți”, însă a subliniat că alți producători ar putea juca un rol important în următoarea etapă de modernizare a infrastructurii.

Portugalia, Italia și Spania sprijină dezvoltarea centrelor de date de mari dimensiuni, în timp ce Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța și Polonia concurează pentru proiectele mai mici. Fiecare consorțiu trebuie să aibă susținerea a cel puțin unui guvern național.

Aceste proiecte ar putea întâmpina opoziție la nivel local, pe fondul îngrijorărilor legate de creșterea consumului de energie și apă al centrelor de date, într-un context în care boomul mondial al inteligenței artificiale este în plină expansiune.

Oficialul Comisiei a menționat: „Solicităm ofertanților să documenteze (...) modul în care vor implementa această tehnologie într-un mod sustenabil și eficient din punct de vedere energetic.”

RO AI Factory, prima fabrică de inteligență artificială din România, este un proiect european găzduit de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) și ar putea deveni funcțional în prima parte a anului 2027, potrivit directorului general al institutului, Adrian-Victor Vevera.

„Începând de anul acesta, România are un proiect european pe hartă: prima fabrică de inteligenţă artificială RO AI Factory. El va fi găzduit la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Informatică, ICI Bucureşti. Suntem hosting entity al acestui proiect. Împreună cu un consorţiu vom dezvolta partea de service, din care face parte Politehnica Bucureşti, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Institutul de Inteligenţă Artificială din Cluj, Institutul de Bioresurse. Acest proiect nu vine din neant. ICI este de cel puţin 4 ani de zile implicat în proiectele europene pe Hypercomputing. Suntem centrul naţional de competenţe pentru Hypercomputing.

Am intrat după aceea în proiectul gestionat de cei de la Barcelona Supercomputing Center, o fabrică de inteligenţă artificială care vine pe structura supercomputerului de la Barcelona. Suntem prinşi în aceste proiecte, dar a venit momentul, în al treilea val al dezvoltării reţelei de inteligenţă artificială europeană: România a pus un steag pe hartă. Suntem aici, suntem prezenţi şi sperăm că anul viitor, undeva în luna martie, aprilie, mai, depinde cum o să evolueze acest proiect, să fie total funcţional. Vom deschide porţile pentru a fi parte în acest ecosistem", a afirmat Adrian-Victor Vevera, la deschiderea oficială a evenimentului „Bucharest Leaders Summit: United for a Better World”.

Potrivit acestuia, ICI Bucureşti a început deja construirea ecosistemului RO AI Factory și a lansat invitaţii către sectorul privat, public, mediul de cercetare și cel academic pentru parteneriate.

„Deja am început să creăm ecosistemul şi avem invitaţii lansate către toată zona privată, zona publică, zona de cercetare, zona academică, să ne fie parteneri în acest drum pe care îl avem în această provocare, pentru că, până la urmă, inteligenţa artificială, aşa cum s-a spus, este o provocare. Este o provocare în relaţia cu oamenii, nu numai oamenii sunt o provocare, şi tehnologia este o provocare. Trebuie să luăm în calcul că inteligenţa artificială este un instrument, este o tehnologie, trebuie să o folosim ca să ne sporim capacitatea şi randamentul, nu să o lăsăm să înlocuiască partea de decizie", a adăugat directorul general al ICI Bucureşti.

România ar putea găzdui una dintre cele mai ambițioase inițiative europene din domeniul inteligenței artificiale: o fabrică AI de mare capacitate, concepută să deservească nu doar România, ci și Republica Moldova, Ucraina, Turcia și alte state din regiunea extinsă a Mării Negre. Inițiativa, denumită „Black Sea AI Gigafactory”, a fost deja înaintată oficial Comisiei Europene, potrivit unui anunț al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).

Ministrul interimar Bogdan Ivan a subliniat miza regională puternică a acestui demers.

„Proiectul depus nu este doar despre construirea unui AI Giga Factory în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generaţie pentru fraţii noştri din Republica Moldova, pentru statele din zona Mării Negre – şi aici trebuie să menţionez Ucraina şi Turcia – care şi-au exprimat susţinerea fermă faţă de această nevoie comună. Această iniţiativă este despre aducerea valorilor europene la Marea Neagră: valori precum cooperarea, inovaţia, suveranitatea tehnologică, securitatea cibernetică, incluziunea şi rezilienţa. Este despre a ne asigura că nicio ţară din această regiune nu rămâne în urmă. Nu construim doar o fabrică de AI, punem bazele unei regiuni a Mării Negre conectate, sigure şi pregătite pentru viitor, ancorate în spiritul unităţii europene comune”, a precizat acesta.

Scrisoarea de intenție transmisă Comisiei Europene a fost elaborată de Autoritatea pentru Digitalizarea României și se înscrie în cadrul unei inițiative strategice europene ce urmărește consolidarea independenței tehnologice a Uniunii Europene, în deplină concordanță cu AI Act și cu viziunea Uniunii privind infrastructura de calcul de înaltă performanță (HPC).

Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două centre amplasate la Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II), locații selectate strategic pentru avantajele în materie de energie și conectivitate. Fabrica ar urma să funcționeze cu un aport energetic de până la 1.500 MW, bazat pe surse sustenabile, inclusiv energie nucleară fără emisii de carbon.

„Propunerea României este unică la nivel european prin facilităţile oferite: Cernavodă beneficiază de alimentare directă din surse nucleare şi de infrastructură digitală conectată la noduri europene majore prin fibră optică şi cabluri submarine, în timp ce Doiceşti oferă un sit industrial cu potenţial de co-localizare SMR, răcire hibridă şi integrare în reţeaua naţională de comunicaţii de mare viteză”, se menționează în comunicatul transmis.

Consorțiul național implicat în acest proiect reunește universități, institute de cercetare, companii din domenii-cheie – energie, tehnologie, bunuri de larg consum – precum și startup-uri inovatoare. Ministerul a precizat că structura consorțiului rămâne deschisă extinderii, pentru a răspunde dinamic evoluțiilor și cerințelor pieței europene.

Demersul a beneficiat de asistență tehnică din partea experților Bancii Mondiale și a biroului local al organizației.

În privința guvernanței, autoritățile române propun un model operațional transparent, bazat pe un vehicul juridic dedicat (SPV) și pe un cadru de acces neutru, deschis tuturor statelor membre interesate.

Dimensiunea de securitate cibernetică este centrală pentru proiect, România mizând pe experiența deja acumulată, inclusiv prin găzduirea Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC).

Inițiativa își propune nu doar întărirea capacităților AI la nivel european, ci și accelerarea tranziției digitale în Europa Centrală și de Est. Impactul anticipat este important și pentru reconstrucția digitală a Ucrainei, pentru integrarea tehnologică a Republicii Moldova, dar și pentru extinderea aplicațiilor AI în Serbia și Turcia.

„Candidatura României reflectă un angajament ferm faţă de valorile europene şi un plan solid de execuţie. AI Gigafactory va constitui un punct de referinţă pentru suveranitatea digitală a Uniunii Europene şi un instrument operaţional pentru accelerarea transformării digitale în regiune”, se arată în comunicatul MEDAT.