Reforma din ultimii doi ani a controlului de stat privind securitatea și sănătatea în muncă a dus la ÎNRĂUTĂȚIREA situației din domeniu

Sindicatele, patronatele și reprezentanții societății civile sunt îngrijorați de situația privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM), înregistrată în urma implementării reformei controlului de stat în acest domeniu din R. Moldova.

Reforma, inițiată acum mai bine de doi ani, a presupus reorganizarea controlului de stat al respectării legislației privind SSM, prin transferul de la Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) a competențelor de control către alte 10 autorități sectoriale specializate.

Potrivit unei analize a impactului reformei controlului de stat al SSM, semnată de Mariana Iațco, lector universitar la Universitatea de Stat din Moldova, procesul de reformă este caracterizat prin absența unui mecanism fiabil de reconversie a acestor competențe, capacitate instituțională și tehnică redusă a noilor autorități împuternicite cu controlul SSM, lipsă de personal/inspectori de muncă instruiți și calificați în domeniu, indisciplina unor angajatori la capitolul organizării și desfășurării activităților de protecție a angajaților, necomunicarea de către aceștia despre accidentele de muncă și chiar tăinuirea lor. Pe acest fundal, rata accidentelor de muncă, inclusiv a celor mortale, este în continuă creștere, situația devenind alarmantă.

Dumitru Stavilă, directorul ISM, a spus recent la o dezbatere că, odată cu introducerea noilor modificări legislative, instituției pe care o conduce i-a fost limitată funcția de control de stat, inspectorii fiind împuterniciți doar cu controlul asupra respectării actelor legislative și a altor acte normative în domeniul raporturilor de muncă. Acest fapt a dus la înrăutățirea situației în domeniul SSM și la creșterea numărului accidentelor de muncă.

Conform informațiilor prezentate, în anul 2018 numărul victimelor accidentelor de muncă a fost de 503 persoane, în creștere față de anul 2015 când au fost înregistrate 441 de victime. Totodată, rata accidentelor de muncă a crescut de la 0,76 în anul 2015 la 0,88 în anul 2018.

Oleg Budza, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), a precizat că există trei factori majori care au înrăutățit situația în domeniul SSM: introducerea în anul 2016 a moratoriului de stat pe o perioadă de 6 luni asupra controlului la întreprinderi; transmiterea în anul 2017 de la ISM la alte 10 autorități a competențelor de control privind SSM; modificările operate la Legea nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, conform cărora ISM exercită controlul doar în privința raporturilor de muncă, fiind retrasă atribuția de control de stat în domeniul SSM.

Sindicatele pledează pentru o structură integrată a Inspectoratului de Stat al Muncii care să asigure procesul de control în domeniul SSM în conformitate cu cerințele și standardele internaționale.

La rândul său, Leonid Cerescu, președintele Confederației Naționale a Patronatului din Moldova, a menționat că deși scopul acestei reforme a fost de a îmbunătăți activitatea oamenilor de afaceri, efectul reformei a fost unul invers deoarece antreprenorii au fost nevoiți să facă față mai multor controale operate de mai multe instituții abilitate în acest sens. Reorganizarea controlului de stat în domeniul sănătății și securității muncii a condus la compromiterea proceselor de cercetare a accidentelor de muncă, cauzând conflict de competențe în domeniul siguranței ocupaționale.

Pentru a depăși carențele existente, autoritățile R. Moldov sunt îndemnate să urgenteze elaborarea unui proiect de lege pentru amendarea legislației naționale în vederea eliminării contradicțiilor dintre acestea și normele internaționale; revenirea la sistemul integrat de inspecție a siguranței ocupaționale sub supravegherea și controlul unei autorități centrale, cum este Inspectoratul de Stat al Muncii (IMS); revenirea la practica controalelor inopinate, care să fie suficiente pentru a respecta drepturile salariatului la securitate și sănătate în muncă, dar și drepturile mediului de afaceri vizând relațiile cu autoritățile publice.