Reacţia lui Vladimir Putin şi a oficialilor ruşi la atacul terorist de la Paris

Rusia are propria experienţă în privinţa atacurilor teroriste, pe fondul insurecţiei islamice din zona Caucazului de Nord. În timp ce preşedintele Putin a prezentat imediat condoleanţe celor afectaţi de atacul terorist de la Paris, alţi oficiali şi comentatori s-au grăbit să sublinieze că ceea ce s-a întâmplat în capitala Franţei nu are nicio legătură cu Rusia.

„Tragedia de la Paris arată că nu Rusia ameninţă Europa şi securitatea ei. Asta e o păcăleală”, scrie pe Twitter preşedintele comitetului parlamentar rus pentru politică externă, Alexei Puşcov. “Adevărata ameninţare vine de la adepţii terorismului. Asta e realitatea”, continuă el.

Oficialii de la Moscova s-au simţit mult timp ofensaţi de criticile Statelor Unite şi ale mai multor ţări europene faţă de politica externă agresivă a Kremlinului, arată businessinsider.com și mediafax.ro.

Statele Unite şi Uniunea Europeană au aplicat în mai multe rânduri sancţiuni Moscovei după anexarea Crimeei, în martie anul trecut şi după implicarea în rebeliunea armată din estul Ucrainei.

Dar acestea nu au făcut decât să amplifice sfidarea Rusiei şi să alimenteze sentimentele anti-occidentale, mai ales cu ajutorul presei controlate de stat.

Astăzi Rusia pare să se fi obişnuit cu criticile aspre venite din Vest. Adepţii puterii de la Kremlin caută orice prilej pentru a critica Occidentul, iar atacul de la Paris nu a făcut excepţie.

Igor Korotcenko, un analist pe probleme de apărare şi un susţinător al puterii de la Moscova, susţine că atacul a reprezentat un eşec al serviciilor franceze de securitate, dar şi al presupusei atitudini negative a Europei faţă de partenerii săi internaţionali.

„Într-o anumită măsură, dacă Europa continuă să se izoleze şi nu va lucra cu Rusia şi cu serviciile de securitate ale altor ţări, îşi periclitează propria securitate”, a declarat Ktorcenko pentru tabloidul pro-Kremlin LifeNews.

Rusia a avut parte şi ea de controverse în materie de ofense aduse sensibilităţilor religioase, însă acestea au îmbrăcat mai mult un aspect politic.

Revenirea lui Putin ca şef al statului, în 2012, a fost marcată de creşterea influenţei Bisericii Ortodoxe Ruse şi promovarea valorilor conservatoare ale acesteia.

Minoritatea liberală a fost scandalizată atunci când autorităţile au încarcerat membrele grupului feminist Pussy Riot în urma unei acţiuni a acestora într-o importantă biserică din Moscova.

Această mişcare a fost parte a asaltului împotriva opoziţiei politice, aproape zdrobită în prezent. Totuşi, premizele acestei polemici rămân însemnate şi astăzi.

Georgy Mirsky, un reputat expert pentru Orientul Mijlociu, a condamnat dur atacul, însă a arătat că presa liberă nu trebuie să publice caricaturi ale lui Mahomed.

„Sunt anumite lucruri de care nu trebuie să te atingi”, a scris el într-o postare pe blogul postului de radio Ecoul Moscovei. Atrăgând atenţia că populaţia musulmană a Europei este în creştere, Mirsky a adăugat că dezbaterea limitelor exprimării libere reduce foarte mult perspectivele coexistenţei celor două tabere.