„Promo-LEX”: Circulara CEC care interzice partidelor politice să-și finanțeze candidații la prezidențiale trebuie ABROGATĂ. Pavel Postică: „Trezește mai multe semne de întrebare și suspiciuni”

Comisia Electorală Centrală (CEC) nu este autoritatea care poate să interpreteze legislația, acest lucru revenindu-i Parlamentului, iar aspectele descrise în circulara instituției, prin care se statuează că partidele politice nu pot finanța cu mai mult de 12 salarii medii lunare pe economie pentru anul în curs, adică la fel ca persoanele juridice, candidații pe care i-au înaintat la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie curent, „depășesc cu mult atribuțiile” autorității electorale centrale.

Declarația îi aparține lui Pavel Postică de la Asociația „Promo-LEX”, șeful Misiunii de observare a alegerilor pentru funcția de președinte al R. Moldova.

Postică a declarat astăzi, într-o conferință de presă, că acest document al CEC „trezește mai multe semne de întrebare și suspiciuni” și, prin urmare, „trebuie abrogat”.

„Este o situație incertă vizavi de cine este concurent electoral în scrutinul prezidențial. În special vorbim de partidele politice, organizațiile social-politice și blocurile electorale - sunt sau nu concurenți electorali la alegerile prezidențiale? Avem deficiențe la această noțiune expusă în art.1 al Codului Electoral. Totuși, din punctul nostru de vedere, partidele politice, organizațiile social-politice și blocurile electorale sunt la fel concurenți electorali ca și candidații pe care i-au desemnat. Potrivit Codului Electoral, chiar dacă acest lucru nu este stipulat expres în art.1, adică în noțiuni, în partea specială a Codului Electoral sunt atribuții oferite partidelor politice, organizațiilor social-politice și blocurilor electorale legate de înregistrarea și finanțarea grupurilor de inițiativă, purtarea răspunderii juridice în cazul încălcărilor, acestea beneficiază de alocații de stat de la bugetul de stat în funcție de rezultatele obținute de concurenții pe care i-au desemnat”, a enumerat Pavel Postică.

Expertul a amintit că, anterior, CEC a acceptat numeroase cazuri în cadrul campaniilor electorale când partidele au finanțat concurenții electorali cu sume cu mult peste plafonul stabilit pentru persoanele juridice, ultimul exemplu fiind chiar localele din toamna anului 2019, când un partid a depășit limita stabilită pentru persoanele juridice, finanțând, la fel, candidați înaintați în funcții elective.

Potrivit lui Pavel Postică, instituția a schimbat abia acum regulile de joc, deși a acceptat constituirea grupurilor de inițiativă cu donații din partea partidelor pentru colectarea semnăturilor în favoarea candidaților și chiar a înregistrat deja candidați în cursa electorală.

„Art.43, alineatul 7, din Codul Electoral prevede că partidele politice pot susține financiar candidații pe care i-au desemnat, inclusiv la alegerile prezidențiale, în limita resurselor pe care le dețin pe cont la data începerii campaniei electorale”, a încheiat Postică.

CITIȚI și Controversata CIRCULARĂ aprobată de CEC, contestată la Curtea de Apel Chișinău: „Aceasta este neconstituțională și ABUZIVĂ. Solicităm instanței anularea ei”

Menționăm că Partidul Liberal Democrat din Moldova a atacat în judecată circulara emisă de CEC, iar PAS a acuzat instituția că, prin asemenea decizii, ar face jocul candidatului Igor Dodon.

Membrii CEC au respins acuzațiile, afirmând că prevederile din Codul Electoral stabilesc că în alegerile parlamentare și locale generale calitatea de concurent electoral o are partidul și blocul electoral, care a înaintat candidați la funcțiile elective.

„În alegerile prezidențiale, calitatea de concurent electoral o are doar persoana desemnată pentru funcția de președinte al R. Moldova. În aceste condiții, partidul politic și blocul electoral nu se identifică cu candidatul, iar orice susținere financiară de către un partid politic a candidatului pe care l-a desemnat se efectuează cu respectarea condițiilor aplicabile persoanei juridice, în limita plafonului stabilit, a 12 salarii medii lunare pe economie pentru anul în curs”, se arată într-o reacție a CEC.