Prima grădină orășenească din Moldova. Ce nu ştiai despre Grădina Publică din centrul capitalei

Recreere // Este una dintre primele grădini orășenești de pe teritoriul R. Moldova, iar acum este un important centru istoric și cultural al Chișinăului. Cu monumentul lui Ștefan cel Mare în față, este un loc perfect pentru plimbare, lectură, odihnă sau orice altă activitate ce se vrea în armonie cu natura

Amenajarea Grădinii Publice „Ștefan cel Mare și Sfânt”, pe o suprafață de 7 hectare, a început încă din anul 1818, odată cu primele lucrări de reorganizare a Chișinăului. Anterior a fost numită „Grădina Publică Orășenească”, „Grădina Pușkin” și „Grădina Alexandru”, în cinstea împăratului Alexandru al II-lea, iar denumirea actuală o poartă din anii ’90. Istoria spune că ideea pentru această grădină îi aparține soției guvernatorului Basarabiei, A. N. Behmetev, care a ales un loc special pentru această grădină, și anume, în dreapta Mitropoliei. Este cel mai vechi parc orășenesc care s-a păstrat în R. Moldova și este considerat un monument de artă peisagistică din secolul al XIX-lea, fiind sub protecția statului.

Primii copaci, puieți sălbatici

Plantarea și planificarea parcului a fost realizată sub conducerea specialistului în organizarea teritoriului orașului Bogdan Eitner. Primele alei ale grădinii au fost formate din arborii care creșteau deja acolo. Ulterior, au fost plantați puieți de arțar, frasin, cireș, vișin, prun, măr și salcâm. În anul 1824, aici au fost instalate un ceasornic mecanic, porțile de intrare și ghereta paznicului. În 1827 au fost plantați patru mii de puieți forestieri, în 1834 au fost instalate 56 de bănci, iar în 1835 grădina a fost decorată cu paturi de flori, un pavilion chinezesc și carusele.De asemenea, în grădină a fost amplasată și o seră, care a fost demolată la mijlocul anilor ’50. Lângă parc a fost deschisă și o școală, unde erau instruiți meșterii care se ocupau de cultivarea arborilor și arbuștilor decorativi.

Locul preferat al lui Pușkin

Scriitorului rus A.S. Pușkin îi plăcea foarte mult să stea și să se plimbe în această grădină. În anul 1885, într-un colț al parcului, pe locul Cinematografului „Patria-Loteanu” de astăzi, a fost instalat bustul de bronz al poetului, o copie a unei părți a monumentului de la Moscova, realizată de sculptorul А. Opekușin. În anii de după război, odată cu propunerea construcției cinematografului, monumentul a fost mutat în centrul parcului. În 1958 a fost inaugurată Aleea Clasicilor. Pe ambele părți ale aleii sunt amplasate busturile clasicilor literaturii române și ale altor nume notorii din R. Moldova. La început, aleea era dotată cu 12 sculpturi, iar după destrămarea Uniunii Sovietice au fost adăugate busturi ale scriitorilor și poeților români și basarabeni a căror operă nu era studiată în timpul regimului sovietic.

Primul gard - din nuiele

Pentru a nu admite pătrunderea vacilor, caprelor și altor animale în grădina publică, inițial aceasta a fost îngrădită cu nuiele, iar apoi, la sfârșitul anului 1860, a fost înconjurată cu un gard din fier turnat. Gardul pe care îl vedem și astăzi este făcut din zăbrele originale realizare după proiectul lui A. Bernardazzi în 1860, la Odesa. Gardul a fost constituit din 461 de elemente, a cântărit aproximativ 54 de tone și avea o lungime de peste o mie de metri. Între 1865 și 1885, unele elemente au fost înlocuite, dar în general gardul s-a păstrat foarte bine. Inițial, s-a planificat de a înconjura grădina cu un perete solid de piatră, dar arhitectul nu a fost de acord.

Tablă de onoare și teatru de vară

La sfârșitul secolului XIX, în parc a fost amenajată o scenă pentru un teatru de vară, primul teatru din capitală, alături de actualul Cinematograf „Patria”, precum și un teren pentru dans, o sală pentru jocurile de cărți și de dame. La intersecția străzii Bănulescu-Bodoni cu bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt a fost construit un turn din lemn pentru primul atelier fotografic din Chișinău. În vremurile sovietice, în parc era instalată o tablă de onoare, iar în anii ’60 ea a fost utilizată și pentru expunerea desenelor copiilor. La sfârșitul anilor ’50 ai secolului XX, în grădină a fost și un complex mic de sport. Acolo se desfășurau competiții la haltere, box, iar toamna se organizau expoziții de flori.

Un havuz-floare și altul cu pești zburători

În grădină funcționau și patru havuzuri, dar în prezent a mai rămas doar unul, cel central. Primul havuz din parc, construit în 1927, a fost proiectat de Alexandru Plămădeală. Acesta se afla pe locul celui care îl vedem și astăzi, iar toate cărările și aleile din parc, la fel ca și în prezent, duceau la el. Havuzul actual a fost construit în 1960, iar 10 ani mai târziu a fost plasat un havuz în formă de floare și altul decorat cu pești zburători, în fața hotelului „Codru”. Dacă astăzi intrarea în grădină este accesibilă pentru toată lumea, în primii ani de la deschidere grădina era destinată doar nobilimii, oamenilor înstăriți și culți. Au fost ani când grădina se închidea pe timp de noapte și avea un program fix pentru acces. De mai mulți ani deja, în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” se organizează festivaluri, concerte, târguri, expoziții și alte evenimente. Este o atracție pentru toate vârstele, în toate anotimpurile.