Premiul Nobel pentru Chimie 2019 a fost câştigat de John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham şi Akira Yoshino „pentru dezvoltarea bateriilor litiu-ion”

Laureaţii din 2019 ai Premiului Nobel pentru chimie sunt John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham şi Akira Yoshino “pentru dezvoltarea bateriilor litiu-ion”, potrivit anunţului făcut de Academia Regală din Suedia

Spre deosebire de bateriile tradiţionale, bateriile litiu-ion sunt reîncărcabile, durează mai mult, au o densitate energetică superioară, cântăresc mai puţin şi au o durată de viaţă mai lungă. Aceste baterii sunt folosite la scară largă în viaţa de zi cu zi, de la telefoane mobile, laptopuri şi până la maşini electrice. De asemenea, pot stoca o cantitate importantă de energie provenită din panourile solare şi din eoliene, fiind un element cheie în stocarea şi furnizarea energiei regenerabile şi reducerea utilizării combustibililor fosili.

Crearea bateriilor litiu-ion îşi are originile în timpul crizei petrolului din anii '70. Stanley Whittingham a lucrat la dezvoltarea unei metode care să conducă la tehnologii care să producă energie fără să folosească combustibilii fosili. A început prin cercetarea superconductorilor şi a descoperit un material bogat în energie pe care l-a folosit pentru a crea un catod inovativ într-o baterie cu litiu. Acesta era făcut din disulfură de titan care, la nivel molecular, putea intercala ioni de litiu.

Anodul bateriei era parţial din litiu-metal, care era un conductor puternic în eliberarea electronilor. Acest lucru a avut ca rezultat apariţia unei baterii cu un potenţial uriaş, de doi volţi. Litiu-metalul fiind reactiv, bateria avea proprietăţi mult prea explozive pentru a fi folosită.

Al doilea câştigător al premiului Nobel pentru Chimie în 2019, John Goodenough, a prezis că catodul ar avea un potenţial mult mai mare dacă era făcut din oxid - metal decât din sulfid - metal. După o cercetare sistematică, în 1980 Goodenough a demonstrat că oxidul de cobalt cu ioni de litiu intercalaţi poate produce circa patru volţi. Aceasta a fost o descoperire importantă şi a condus la baterii mult mai puternice.

Pornind de la catodul lui Goodenough, în 1985, japonezul Akira Yoshino a creat prima baterie litiu - ion viabilă din punct de vedere comercial. În loc să folosească litiu reactiv în anod, a folosit cocs petrolier, un material din carbon, precum oxidul de cobalt din catod, care poate intercala ioni de litiu.

Rezultatul a fost o baterie uşoară, cu o densitate energetică mare, care poate fi încărcată de sute de ori înainte ca performanţa ei să fie deteriorată. Avantajul bateriilor litiu-ion este că nu au la bază reacţii chimice care pot deteriora electrozii.

Bateriile litiu-ion au reprezentat o revoluţie odată cu intrarea lor pe piaţă, în 1991, aducând multe beneficii oamenilor.

Premiul în valoare de nouă milioane de coroane suedeze (830.000 de euro) va fi împărţit în mod egal între cei trei. În vârstă de 97 de ani, John B. Goodenough a devenit cel mai în vârstă laureat al premiilor Nobel, întrecându-l pe americanul de origine rusă Leonid Hurwicz, care avea 90 de ani când a câştigat premiul Nobel pentru economie în 2007.

John Bannister Goodenough s-a născut în 1922 în Jena, Germania. În prezent este profesor de inginerie mecanică şi ştiinţa materialelor la Universitatea Texas din Austin (SUA). M. Stanley Whittingham s-a născut în 1941, în Marea Britanie şi este profesor la Universitatea de Stat din New York, SUA. Născut în 1948, în Suita (Japonia), Akira Yoshino este profesor la Universitatea Meijo din Nagoya.