11:26:21 29.03.2024
Stiri

Ororile din GULAGURILE siberiene, unde au murit mulţi români

Reportaj 15.03.2017 18:03 Vizualizări2894 Autor: Ziarul National


Ororile din GULAGURILE siberiene, unde au murit mulţi români Sursa: descopera.ro

Începând cu anul 1500, infractorii cu pedepse pe viaţă au fost exilaţi în Siberia. Aici, infractorii au fost puşi la muncă silnică în mine. În 1800, ororile din închisorile siberiene cunoscute mai târziu, în timpul lui Hitler, ca gulaguri au început să apară în publicaţiile vremii. Ca urmare a anexării Basarabiei de către URSS, în 1940, foarte mulţi români basarabeni au ajuns în gulagurile din Siberia, iar unii dintre ei nu s-au mai întors niciodată, au murit acolo.

Un număr impresionant

Un articol dintr-un ziar din 1890 a publicat numărul prizonierilor din închisoarea Tomsk. Aceştia au susţinut că închisoarea putea susţine 765 de oameni, fiecare având repartizat 0,1 metri cubi. Însă aglomeraţia a fost întotdeauna o problemă, iar în închisoare au fost închişi în medie 1.313 oameni în 1886, 1.120 de oameni în 1887 şi 1.380 de oameni în 1888.

În închisoarea Tomsk exista o cameră pentru cei bolnavi care putea susţine 275 de oameni, dar în 1887, 512 prizonieri s-au îmbolnăvit, în mare parte de febră tifoidă. Deoarece nu exista suficient spaţiu, aceştia erau mutaţi afară în frig. Rata mortalităţii din Tomsk era în jur de 400 de persoane anual.

Canibalismul din Sahalin

Închisoarea de pe insula Sahalin era cunoscută pentru cruzimile care se petreceau în interiorul său. În 1894, zvonurile despre tratamentele administrate în închisoare au fost confirmate.

Bărbaţii şi femeile erau deseori biciuiţi până la moarte. De asemenea, au existat şi acte de canibalism, deoarece prizonierii nu erau hrăniţi.

Bila şi lanţul

În 1903, un ofiţer din Rusia a fost condamnat la 12 ani de închisoare în mina Nestchink din Siberia. În timpul încarcerării, acesta a purtat lanţuri şi o bilă grea legate de picior. Aceştia purtau lanţul şi bila şi în pat, în timpul somnului. În timpul celor zece ore de muncă în mina de cupru le erau permise patru pauze în care ieşeau la suprafaţă.

Izolaţi de lumea exterioară

Un ziar din 1952 a publicat un articol despre o femeie poloneză care a trecut graniţa către Rusia pentru a vizita un prieten, însă a fost arestată de autorităţile ruseşti. Deşi în articol nu este menţionată infracţiunea pentru care a fost arestată, femeia a fost trimisă într-o închisoare din Siberia pentru un an. Femeia s-a plâns în principal de faptul că nu îi era permis să aibă vreun contact cu lumea exterioară. Prizonierilor nu le era permis să ştie ce oră sau zi a săptămânii era.

Sinuciderea era o practică obişnuită

Viaţa şi pedepsele din închisorile siberiene erau atât de groaznice, încât unele persoane au decis să se sinucidă. Într-un articol din 1910 scria că un bărbat care a fost trimis în închisoarea Zarantui s-a sinucis după ce a fost biciuit. Acesta a fost condamnat pentru asasinarea ministrului Rusiei.

În 1912, 40 de deţinuţi politici au fost trimişi în închisoarea din Nertoinsk. Acolo au primit fiecare 30 de bice, au suferit de foame şi frică. Doi dintre bărbaţi s-au sinucis, tăindu-şi venele, alţi doi s-au sinucis prin otrăvire.

Mutilarea

Profesorul Ossendowski, cercetător şi scriitor, a petrecut 10 ani călătorind şi studiind Siberia. Când s-a întors a împărtăşit poveştile cu întreaga lume. Într-una dintre ele vorbea despre doi condamnaţi care au evadat din închisoare. Urechile acestora erau crestate, iar nările aveau o fantă deschisă. Aceste particularităţi erau făcute pentru a putea fi recunoscuţi ca infractori.

Buzunar în piele

Una dintre cele mai bizare practici din închisoare era „buzunarul de piele”. Unul dintre infractorii evadaţi despre care vorbea profesorul Ossendowski area un buzunar în piele în care îşi ţinea armele.

,,Noi, infractorii, trebuie să avem un astfel de buzunar, trebuie să putem purta arme la noi mereu, care ne ajută în luptele cu alţi prizonieri sau cu soldaţii”, spunea infractorul.

Legat de roabă

Din cauza condiţiilor din închisorile siberiene, mulţi prizonieri au încercat să evadeze. Deseori erau prinşi şi pedepsiţi. La închisoarea Sahalin oricine era prins că încearcă să evadeze era legat cu lanţuri de o roabă pentru un an întreg. Prizonierul legat de roabă nu se putea odihni, trebuia să o care după el, peste tot, iar o nouă evadare era relativ imposibilă.

Mariaje forţate

Femeile nemăritate care ajungeau în închisoarea Sahalin erau trimise imediat într-o baracă. Bărbaţii condamnaţi, singuri, erau aduşi în cameră pentru a-şi alege o soţie.

Condiţiile de odihnă

Închisoarea Tyumen avea condiţii de odihnă teribile. Condamnaţii stăteau într-o celulă cu o platformă de lemn construită la 0,6 metri de sol. Pe platforme nu existau perne, aşternuturi, iar bărbaţii trebuiau să împartă podeaua de dormit.

Sute de mii de români trimişi în Siberia

Pierderea Basarabiei şi Bucovinei de Nord în vara lui 1940 au însemnat şi pentru poporul român fenomenul deportării în Gulagul sovietic. Din nenumărate trenuri trimise spre Siberia, mii de basarabeni, bucovineni şi ostaşi ai Armatei Regale Române au fost abandonaţi în locuri aproape pustii. De exemplu, în cadrul „marii deportări” din 1949, 13.000 de familii au fost trimise sub pază înarmată în Siberia, Kazahstan şi alte regiuni îndepărtate. Se cunoaşte că regimul sovietic a organizat, între 1944 şi 1950, deportarea şi trimiterea în lagăre a peste 250.000 de români, pentru ca în următorul deceniu să fie strămutaţi alţi 300.000. Din cei trimişi spre Siberia, doar jumătate ajungeau la destinaţie. Şi mai puţini dintre cei aflaţi în gulaguri au supravieţuit.

Gulagul, „reeducarea prin muncă”

Termenul de „Gulag” reprezintă acronimul de la „Glavnoe Upravlenie Ispravitelno-trudovîh Lagerei” (Direcţia Generală a Lagărelor şi Coloniilor de Reeducare prin Muncă), instituţie care a administrat, începând cu 1930, toate lagărele şi coloniile de muncă din fosta Uniune Sovietică. Astăzi, semnificaţia termenului depăşeşte această latură.

Scriitorul Alexandr Soljeniţîn, în celebra carte „Arhipelagul Gulag”, a introdus termenul în limbajul comun şi i-a dat un sens mai larg, pentru a reprezenta întregul sistem de muncă forţată.

Sursa: descopera.ro


Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
29.03.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Încă o dată despre u...

25.03.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin căzut de pe ca...

22.03.2024 09:05 Nicolae Negru Nicolae Negru // De ce ideea referend...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Sunteți de-acord ca referendumul constituțional privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană să fie organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din anul curent?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md