Nu au renunțat la tradiții și au dat lovitura cu CELE MAI TARI afaceri

NIȘĂ // În timp ce unii dintre moldoveni se văd plini de bani investind în ce este nou, exotic și futurist, alții scot bani frumoși din tradiții

„Garnisite” cu elemente moderne și europene, afacerile inspirate din frumoasele îndeletniciri care au îmbogățit spiritual acest spațiu fac furori de ceva timp în R. Moldova. Întoarcerea cu fața la vatra străbunilor i-a făcut pe cei dornici de a se vedea afaceriști să înțeleagă că această nișă slab explorată este, de fapt, o sursă sigură de a umple punga de bănuți, dar și, spun ei, de a ne educa prin a fi mai demni și mai mândri de istorie.

Prune cu miez de nucă, comandate pe internet

O mostră de adevărat succes în afacerile cu îndeletnicirile tradiționale ale buneilor noștri este Ion Cataraga. La doar două luni de la lansare, minunatul gust al prunelor umplute cu miez de nucă, „livrat” în urma comenzilor online, a cucerit clienții tânărului din Drăgușenii Noi, Hâncești. „Frumoasele amintiri ale părinților mei care aduceau la masă prunele afumate de culoarea perlelor negre au fost cel mai puternic imbold pentru a deschide această afacere. Pasiunea se naște din respectarea tradiției, culturii, obiceiurilor străvechi, iar dacă nu faci ceva cu pasiune, atunci nu are cum să-ți reușească. Prunele umplute cu miez de nucă sunt un desert delicios specific acestor locuri și dovadă este faptul că descopăr tot mai mulți „îndrăgostiți” de acest produs”, susține băiatul de 21 de ani.

Secretele bunelului, „ochite” de polonezi

Ion Frumusachi din Domulgeni, Florești, se numără printre puținii care au ținut cu tot dinadinsul ca din „capitala șuncii” să nu rămână doar numele. „Nu sunt cele mai performante, dar sunt unicele cuptoare din R. Moldova de unde ies afumături și bucate din carne de porc care umpleau cu decenii în urmă mahalalele cu un miros de vedeai înainte numai mâncare. Multe din secretele bunelului sunt adevărate comori pe care nu le mai găsești în nicio carte. De exemplu, foarte puțini știu că la afumat se folosesc lemne de stejar sau salcâm pentru a obține o culoare frumoasă și deosebită a cărnii”, povestește omul de afaceri.

Susține că și-a extins afacerea, rețelele de supermarketuri „îi fac curte”, iar un grup de polonezi o să vină special în R. Moldova pentru a învăța de la Ion Frumusachi cum se fac sângeretele și toba ca la străbunei.

Pâinea „ca la bunica”

Lăudată la cele mai înalte curți, gastronomia locală a fost și cea care a „născut” cele mai multe afaceri bazate pe tradiție. Astfel, și Diana Râbca din satul Gura Bâcului, Anenii Noi, nu a dorit să se despartă de mirosul copilăriei și acum coace pâine ca la bunica care „făcea botcala (drojdie – n.r.) pentru pâine strângând spuma de deasupra mustului”. A preparat acasă maia, un ferment natural cu tradiție seculară. „Nu am crezut că voi avea așa mare cerere. Pâinea fără drojdii, așa cum o mâncau buneii noștri, nu este numai un izvor de sănătate, dar și o alifie pentru suflet. Noi am organizat un fel de întruniri cu cei care își doresc să coacă pâine. Acest proces aduce atâta energie pozitivă, te simți mai bun și mai plin de viață. Cred că trebuie de investit în tradiție, pentru că așa ne dăm seama că avem cu ce ne mândri și devenim mai demni în fața celor care ne privesc de sus”, susține Diana Râbca.

Măturile din sorg, căutate la Moscova

În R. Moldova au cam dispărut meșterii care confecționau mături din sorg. Sunt tot mai rar întâlniți chiar și la Briceni, unde în trecut era o activitate de bază. Iar Nicolae Botnari spune că fiul său a dat lovitura în capitala Rusiei, Moscova, unde măturile de la Iabloana, Glodeni, sunt la mare căutare. „La început, lucrătorii s-au învățat de la meșterii din Briceni, dar am investit și câteva sute de mii de lei într-o instalație de împletire a măturilor pe care le vindem cu 10-15 lei. Producem vreo cinci tipuri de mături”, relatează omul de afaceri pe care aspiratoarele nu-l sperie. „De mături o să fie mereu nevoie”, zice el.