Noutate PROASTĂ pentru GUVERNARE. Cetățenii vor fi nevoiți să întoarcă BNM nu cele 13 miliarde de lei furate din sistemul bancar, dar 24 de MILIARDE: „Stimați guvernanți, nu pierdeți timpul cu afirmații fără sens. Recuperați banii de la HOȚI”

Guvernul R. Moldova și-a asumat să întoarcă în următorii 25 de ani creditul de 13 miliarde de lei acordat de Banca Națională a Moldovei (BNM), pentru a acoperi gaura cauzată de frauda bancară din 2014. Totuși, cele 13 miliarde acordate în 2014 ar însemna 24 de miliarde de lei peste 25 de ani.

Calculele au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, care spune că banii au proprietatea de a se deprecia, iar 13 miliarde de lei din 2014-2015 au altă valoare decât 13 miliarde de lei în prezent.

„Pentru ajustarea la valoarea din 2014-2015 a creditului oferit de BNM, banca a introdus dobânda de 5%, care de fapt nu are în componența sa profit al BNM. Dobânda aplicată de BNM are doar funcția de ajustare a banilor din acest an și anii viitori la valoarea lor din 2014-2015, când a fost oferit creditul. Altfel spus, dacă în acest an Guvernul întoarce un miliard de lei BNM, atunci valoarea banilor nu este egală cu valoarea unui miliard de lei din 2013. Dacă anulăm dobânda, atunci BNM, în 25 de ani, va primi înapoi bani la jumătate din valoarea lor din 2013. Astfel, la BNM se va crea o gaură financiară echivalentă cu 6 miliarde de lei la valoarea din 2013 sau 11 miliarde de lei în valoarea lor întinsă pe 25 de ani”, afirmă Ioniță.

În opinia expertului, această gaură financiară va trebui să fie acoperită tot de Guvern. „Deci, Guvernul are două opțiuni: sau achită dobânda de ajustare a valorii banilor, sau acoperă gaura financiară. Sumele sunt identice. Mai este și a treia opțiune de care nimeni nu se ocupă: recuperarea banilor de la hoți”.

În acest sens, Veaceslav Ioniță a lansat un apel la adresa actualei guvernări: „Stimați guvernanți, nu pierdeți timpul cu afirmații fără sens. Recuperați banii de la hoți. Banii trebuie luați de la cei care i-au furat: prin urmărirea banilor, dosare penale, sechestre pe bunuri, identificarea locului final unde au ajuns banii, cooperarea cu autoritățile competente din alte state etc. Dacă nu recuperăm banii de la hoți, tot noi îi plătim: fie prin dobândă, fie prin completarea rezervelor BNM de către Guvern, adică tot de noi, fie prin o nouă criză economică legată de gaura financiară la BNM”.

La rândul său, fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță, crede că gauza formată ar trebui să fie acoperită de BNM, deoarece responsabilii de acolo înțelegeau că banii nu aveau cum fi întorși de Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

„Când BNM a decis în 2014 să-și creeze o gaură financiară, oferind „credite de urgență” la 0,1% celor trei bănci, cunoscând că banii nu vor fi întorși de aceste bănci… Și dacă gaura creată de BNM ar fi rămas în curtea BNM (și nu transpusă pe contribuabili până în 2041) - oare nu era BNM mai interesată, cu procurorii împreună, să-și recupereze banii extrași din BNM? Care lecție a fost dată peste cap, când lipsurile din BNM au fost puse în cârcă populației pentru 25 de ani, iar BNM și procurorii (împreună cu beneficiarii) huzuresc relaxați? Poate de întors gaura în BNM și să se gândească cum s-o acopere? Că asta chiar ar fi o lecție elementară pe viitor, fără a pune la bătaie plătitorii de impozite”, a conchis Negruță.

De menționat că reprezentanții actualei guvernări au declarat anterior, până a prelua puterea, că așa-zisa „lege a miliardului”, care pune pe seama contribuabililor miliardul de dolari sustras din sistemul bancar, va fi anulată. Această lege mai este în vigoare, iar din bugetul de stat este achitat anual în jur de un miliard de lei pentru a acoperi această gaură financiară.