Summitul de la Riga, mai mult câștig, decât eșec

Semne diacritice

Concluzia dominantă din presa românească (de pe ambele maluri ale Prutului) și internațională pe marginea summitului Parteneriatului Estic de la Riga, din 21-22 mai, e că a fost un eșec, că UE a cedat în fața presiunilor rusești, lăsând noile state independente din spațiul postsovietic la cheremul Moscovei.

Cei care au așteptat ca summitul respectiv să devină un câmp de bătaie între aspirațiile europene ale Ucrainei, Georgiei și R. Moldova, pe de o parte, și acțiunile revanșarde ale Rusiei, pe de altă parte, s-au declarat dezamăgiți de rezultate, considerând că UE ar fi trebuit să-și marcheze teritoriul, oferindu-le statelor PE „o perspectivă europeană clară”.

În loc să se progreseze în acest sens, s-a regresat, recurgându-se la formule mai vagi, mai puțin angajante pentru UE, decât în 2013, la Vilnius. Reafirmându-se „dreptul suveran al fiecărui partener de a-și alege nivelul ambiției și scopul la care acesta aspiră în relațiile sale cu Uniunea Europeană”, statele UE își rezervă dreptul „să decidă asupra cum doresc ele să continue” aceste relații. Cu alte cuvinte, UE își rezervă dreptul la un răspuns negativ.

Dacă la Vilnius, Acordul de asociere era văzut ca „un pas serios” în direcția unor relații mai strânse cu UE, a cărui implementare „va contribui la viitoarea dezvoltare progresivă” a relațiilor cu UE, summitul de la Riga „recunoaște aspirațiile europene și opțiunea europeană a partenerilor respectivi, după cum se menționează în acordurile de asociere”. Este vizibilă intenția, exprimată de Angela Merkel, de a nu crea alte așteptări, decât cele fixate în acordurile de asociere.

Se poate discuta dacă aceasta reflectă o „aplecare în fața Rusiei” sau e, în primul rând, expresia unor probleme interne din cadrul UE. Donald Tusk, președintele Comisiei Europene, respinge ideea că UE s-ar fi conformat conjuncturii geopolitice de după anexarea Crimeii, el consideră că declarația finală reflectă posibilitățile de azi din cadrul UE, că nici statele UE, nici statele PE nu sunt pregătite pentru mai mult. Situația s-ar putea schimba mâine, promite Tusk. Nu avem motive să nu-l credem.

Cel puțin, în relațiile cu Republica Moldova, o atitudine mai rezervată, mai prudentă este explicabilă, în asentimentul majorității forțelor politice din opoziție. Altfel, s-ar crea impresia că Bruxelles-ul nu reacționează la jaful de proporții monstruoase din sistemul bancar, că răsplătește corupția și mimarea reformelor.

Erau rezultatele summitului Parteneriatului Estic de la Riga altele pentru Republica Moldova, dacă, după alegerile din 30 noiembrie 2014 se forma o majoritate parlamentară din PLDM, PD și PL, după cum lasă să se înțeleagă ex-premierul Iurie Leancă? El afirmă că rezultatele de azi sunt „complet lipsite de relevanță și semnificație pentru viitorul nostru”, că exista șansa pentru R. Moldova ca la summitul de la Riga să depună cererea de aderare la UE.

În sprijinul acestei afirmații, ex-premierul face trimitere la promisiunile mai multor lideri europeni, „de la Berlin și Bruxelles”. „Atunci când spuneam ca, eventual la summitul de la Riga, să depunem cererea de aderare la UE, eu și colegii mei, vă asigur că nu erau niște declarații populiste și nesusținute de înțelegere cu mai mulți lideri europeni de la Berlin și de la Bruxelles, care ne-au spus direct: câștigați alegerile și continuați exact același curs și vom discuta calendarul apropierii voastre de UE. Iată care erau așteptările în raport cu summitul de la Riga”, a declarat Iurie Leancă, citat de realitatea.md.

Nu punem la îndoială spusele Domniei sale. Mai cu seamă că liderii europeni nu știau încă despre furtul miliardului de euro din R. Moldova. Nu punem la îndoială nici necesitatea unei majorități parlamentare, nici dezamăgirea de la Bruxelles în legătură cu aceasta, însă e greu de crezut că declarația finală avea să arate altfel pentru R. Moldova, decât pentru Ucraina și Georgia. Acceptarea cererii de aderare din partea R. Moldova atrage după sine o promisiune asemănătoare, o perspectivă europeană clară pentru Ucraina și Georgia. Adică, o schimbare radicală a „filosofiei” declarației finale.

Oricum, până la depunerea cererii mai sunt multe de făcut în R. Moldova. Până atunci, summitul de la Riga, cu accentul pe dreptul suveran, Acordul de asociere și comerț liber, pe reforme și atitudine diferențiată pentru statele PE trebuie considerat mai mult un câștig, decât un eșec.