Nicolae Negru // România, la aniversare

Semne diacritice

Azi e 1 decembrie, ziua în care se spun doar cuvinte frumoase despre România. Din fericire, cu fiece an, acest exercițiu afectiv, civic, ritualic se simplifică, pentru că Țara se dezvoltă, nu bate pasul pe loc, nu stagnează. Chiar dacă se crede că ea se mișcă înainte nu datorită, ci în pofida politicienilor, rezultatul contează, vom aprecia stabilitatea pe care liderii noștri au asigurat-o în ultimii ani, conlucrând în interesul României.

Oricine vizitează azi România observă schimbări în bine, eforturi de permanentă reînnoire, de refacere, vede străduința românilor de a merge în pas cu timpul. În 2023, Produsul Intern Brut al României va atinge, conform estimărilor FMI, 350 de miliarde de dolari, devenind a 45 economie a lumii, demonstrând o tendință vizibilă de a ocupa, din acest unghi de vedere, un loc proporțional cu numărul populației sale. Mai e până atunci, dar productivitatea muncii sporește și România se evidențiază în ultimii zece ani prin ritmul de creștere economică în cadrul UE.

În 2019, România s-a clasat, conform calculelor efectuate de Banca Mondială, în categoria de țări cu venituri mari, ceea ce înseamnă un venit pe cap de locuitor peste pragul de 13 846 de dolari. În 2022, venitul mediu pe cap de locuitor a fost de 15 550 de dolari. Sigur, până la bunăstarea popoarelor europene bogate sau până românii nu vor mai avea motiv de a se plânge mai e de muncit, dar faptul e fapt: nivelul de trai dincolo de Prut e azi mai ridicat, cu mult, decât dincoace de Prut, deși la începutul anilor 90 era invers.

Noi, românii de dincoace de Prut, avem motivele noastre să-i fim recunoscători României, o treime din exporturile moldovenești merg peste Prut, economia Republicii Moldova nu ar fi supraviețuit fără piața românească, atunci când Rusia a vrut să ne sugrume, închizându-și porțile în fața vinurilor, fructelor, legumelor moldovenești. România ne-a ajutat să nu stăm pe întuneric și să nu înghețăm în apartamente iarna trecută, când Rusia a redus volumul de gaze pentru Republica Moldova. Și prezența binefăcătoare a României se manifestă mai în toate domeniile, începând cu educația, cultura...

Cei care descriu România ca aprig dușman al independenței Republicii Moldova vor să camufleze astfel intențiile agresive, expansioniste ale Rusiei, dorința ei de a controla și reocupa fostele republici sovietice. Treptat, cetățenii moldoveni conștientizează că Republica Moldova nu poate supraviețui decât ca al doilea stat românesc, că statul nostru există fiindcă suntem români și „sângele apă nu se face”.

Și în afară România arată tot mai bine, crește autoritatea, se îmbunătățește imaginea ei. Ea a devenit un pilon de stabilitate în regiune, acționează cu demnitate, onorabil, în acest război imperial al Rusiei împotriva Ucrainei. Presa ucraineană scrie despre România altfel decât până la 24 februarie 2022.

România a contribuit hotărâtor și la obținerea statutului de candidat și la perspectiva începerii negocierilor Republicii Moldova cu UE. De ce nu forțează reîntregirea? Fiindcă România nu e Rusia, acționează rațional, considerând că graba strică treaba, că pașii care se fac azi pe ambele maluri ale Prutului duc inevitabil spre o reunire pașnică, armonioasă.