Nicolae Negru // Perspectiva României arată mai bine

Semne diacritice

1.Românii de pe ambele maluri ale Prutului s-au mobilizat ieri în mod exemplar și e explicabil: rezultatele din primul tur al alegerilor precedente, prezidențiale, i-au speriat că Țara poate nimeri pe mâinile unor politicieni iraționali, admiratori ai lui Putin, susținători ai războiului din Ucraina. Dacă în alegerile parlamentare din 2020 prezența la urne a fost de 31,95%, la alegerile de duminica trecută, 1 decembrie 2024, s-au prezentat în secțiile de votare 52,5% din alegători, cu peste 20 de puncte procentuale mai mult! Aceasta se datorează alegătorilor din România. În Republica Moldova, prezența s-a menținut la nivelul duminicii precedente, iar peste hotare – chiar ceva mai scăzută.

2.Președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Dorin Recean i-au chemat pe românii din Republica Moldova să meargă la vot. După cum menționează Vitalie Ciobanu, un asemenea demers nu s-a mai înregistrat până acum. „Astăzi, mai mult ca oricând, Republica Moldova are nevoie de o Românie puternică. O Românie puternică este o Românie europeană. (R.) Moldova și România, unite sub drapelul Uniunii Europene, vor fi mai puternice împreună”, a spus Maia Sandu.

3.PSD, PNL, AUR, UDMR au obținut în alegerile parlamentare mult mai multe voturi decât liderii acestor partide – Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, George Simion, Kelemen Hunor – în alegerile prezidențiale. Ceea ce înseamnă că simpatizanții formațiunilor respective i-au preferat în funcția de președinte al României pe alți candidați, fie au stat acasă. În schimb, scorul USR în parlamentare este mai modest (cu circa 7 puncte procentuale) decât al Elenei Lasconi în primul tur al alegerilor prezidențiale, ceea ce ar însemna că ea a fost votată și de reprezentanții altor partide.

4.Parlamentul României va fi mai fragmentat ca niciodată - tocmai 7 partide, dintre care 3 „suveraniste” (circa 32%), AUR devenind al doilea cel mai mare partid din țară, dublându-și rezultatul din 2020. Scorurile PSD și PNL s-au redus simțitor. A pierdut din ponderea sa și USR, cu toate că s-a aflat în opoziție și a încercat să se dea drept partid „anti-sistem”.

5.Formarea unei majorități parlamentare va fi foarte dificilă de data aceasta, iar un guvern minoritar nu va avea stabilitatea necesară. Partidul de pe primul loc – PSD - nu are de gând să facă alianță cu AUR, iar celelalte partide proeuropene vor evita cu atât mai mult o asociere cu partidul lui George Simion și derivatele sale, SOS, POT.

6.Peste 55 la sută din alegătorii din afara României au votat pentru AUR, SOS și POT! Ca și în alegerile prezidențiale, românii din Republica Moldova au votat altfel decât românii de dincolo de Prut, preferând în mod clar partidele proeuropene. Majoritatea voturilor pentru Senat au mers spre USR - 52,58%, PNL – 24,45%, PSD – 5,25%, iar AUR – 5, 24%. Pentru Camera Deputaților voturile s-au împărțit în felul următor: USR - 59%, Forța Dreptei - 9,9%, PSD - 8,95% și AUR - 6,48%.

7.Deși perspectiva României arată mai bine după alegerile parlamentare de ieri, decât după primul tur al alegerilor prezidențiale, situația se poate schimba după turul doi. Căci cursul și relațiile externe ale României pot fi influențate în mare măsură de președintele țării, care dispune de mai multe împuterniciri decât în Republica Moldova. Liderii PSD nu se grăbesc să anunțe pe cine vor susține dintre cei doi candidați: pe Georgescu sau Lasconi. Dacă se vor abține să dea vreo recomandare simpatizanților săi, aceasta se va interpreta ca un sprijin tacit pentru primul candidat și o complicitate de facto cu „suveraniștii”.

8.Prin urmare, lupta continuă, nu ne demobilizăm, participăm activ la runda finală a alegerilor prezidențiale din 8 decembrie. Va conta fiecare vot.