Parlamentul European nu închide toate ușile în fața schimbării sistemului electoral din Republica Moldova

Semne diacritice

Are dreptate ex-premierul Ion Sturza, nu e cazul ca opoziția să se îmbete cu apă rece: rezoluția din 4 iulie a Parlamentului European cu privire la asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova lasă totuși o portiță pentru schimbarea sistemului electoral. Precondițiile stabilite în rezoluție (art. 2) pentru a răspunde solicitării de ajutor financiar din partea Chișinăului, în sumă de 100 de milioane de euro, sunt vagi, interpretabile, „respectarea mecanismelor democratice efective - inclusiv sistemul parlamentar multipartit -, supremația legii și garantarea respectului pentru drepturile omului” pot fi mimate prin amendamente legislative și acțiuni formale.

Singura referință la inițiativa schimbării sistemului electoral se face în declarația comună a Parlamentului, Consiliului și Comisiei Europene, anexată la rezoluție, care obligă Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiuni Externe să monitorizeze și să stabilească îndeplinirea precondițiilor menționate, în contextul inițiativei în cauză, „pe durata întregii perioade de asistență financiară, acordând cea mai mare atenție atitudinii autorităților Republicii Moldova față de recomandările partenerilor internaționali relevanți (în special Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR)”.

Iarăși, e o formulare foarte generală, destul de confuză, nu se subliniază că trebuie respectate pe deplin, toate recomandările fără excepție, după cum declarau liderii UE pe marginea avizului Comisiei de la Veneția (în timpul vizitei lui Andrian Candu, Pavel Filip și Vlad Plahotniuc la Bruxelles).

De ce Parlamentul European nu a fixat în mod expres precondiția de menținere a actualului sistem electoral, după cum propuneau unii europarlamentari, ca autoritățile de la Chișinău să nu poată răstălmăci rezoluția după bunul lor plac? Factorul geopolitic să-și fi spus cuvântul decisiv în acest caz? Sau limitele de implicare ale UE în lupta politică internă din Republica Moldova? Pentru că astfel UE ar nesocoti suveranitatea Republicii Moldova, după cum au afirmat unii europarlamentari (Norica Nicolai, de exemplu)? Sau și una, și alta?

Unii europarlamentari declară că și în această redacție rezoluția Parlamentului European este suficient de prohibitivă, că Chișinăul nu va obține ajutorul financiar cerut, dacă sistemul electoral va fi schimbat. Alții însă au insistat asupra unei formulări mai generale tocmai pentru a oferi Republicii Moldova cele 100 milioane de euro promise, indiferent dacă schimbă sau nu sistemul electoral. Altfel, cred ei, va avea de profitat Rusia. Care e raportul dintre primii și ultimii, este greu de spus, tocmai pentru că rezoluția în cauză unește ambele grupuri cu atitudini diferite, dacă nu contrarii: și pe cei care se află în acest conflict al sistemelor electorale de partea opoziției și pe cei care se află în mod evident de partea guvernării din Republica Moldova. Iată de ce decizia Parlamentului European din 4 iulie a fost întâmpinată la Chișinău cu strigăte victorioase pe ambele părți ale baricadei.

(Satisfacția guvernării e cu atât mai mare cu cât în rezoluție se menționează că „după numirea unui nou guvern la începutul anului 2016 și al unui nou guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova, autoritățile au demonstrat un angajament reînoit pentru continuarea reformelor politice necesare și abordarea provocărilor de guvernare din sectorul financiar și din domeniul administrării finanțelor publice”. Se mai subliniază că s-a înregistrat un „substanțial progres” în implementarea foii de parcurs pentru reformele prioritare stabilite de comun acord între UE și Republica Moldova.)

Privind adevărul în față, trebuie să recunoaștem că a fost naiv să se creadă că Bruxelles-ul va rezolva problemele noastre de la distanță. Parlamentul European nu închide toate ușile în fața schimbării sistemului electoral. Lucrul acesta îl pot face acum, dacă autorul inițiativei, Vlad Plahotniuc, nu renunță la intenția sa, doar cetățenii Republicii Moldova, însă câți dintre ei vor ieși la proteste în acest scop? Și ce consecințe ar avea o destabilizare a situației în Republica Moldova? Mizând pe UE, liderii opoziției riscă să rateze șansa de a interveni în procesul de perfecționare a proiectului legislativ cu sistemul electoral mixt.