Omul bolnav mintal al Europei

Semne diacritice

Lumea se întreba de ce tace Putin. Putin a vorbit, în sfârșit, și lumea a tresărit, s-a speriat.

El a cerut Consiliului Federaţiei să autorizeze „utilizarea forţelor armate ruse pe teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei politice din această ţară”, mințind că viața cetățenilor ruși se află acolo în pericol. Același motiv Putin l-a invocat în discuțiile telefonice cu Obama și Hollande. „Președintele Rusiei a accentuat existența unor amenințări reale pentru viața și sănătatea cetățenilor Rusiei și unui mare număr de compatrioți care se află pe teritoriul ucrainean. Putin a subliniat că… Rusia își rezervă dreptul să-și apere interesele și populația rusofonă care locuiește acolo”, a comunicat serviciul de presă al Kremlinului.

Pretențiile lui Putin le amintesc pe cele ale lui Hitler, consideră ex-ministrul de Externe al Cehiei, Karel Schwarzenberg. În 1938, Hitler declara că e în interesul Reich-ului să apere nemții din statele limitrofe, care nu-și pot apăra de sine stătător propria libertate politică și spirituală”.

Până și un grup de membri ai Consiliului președintelui rus pentru drepturile omului s-au pronunțat împotriva folosirii armatei în scopurile declarate de Putin. Aceasta poate duce „la o escaladare a violenței, la încălcări pe o scară mai mare a drepturilor omului”, se spune în declarația semnată de 16 membri ai Consiliului respectiv. Ei constată că informația despre dezordinea și omorurile din Crimeea nu este sigură, „nu există în ultimele zile morți și răniți printre civili și militari, după cum s-a vorbit în Consiliul Federației”.

Mass-media rusă dezinformează, sperie în mod premeditat opinia publică din Rusia, relatând despre situația din Ucraina. „Pervîi kanal” vorbește despre 140 de mii de refugiați ucraineni în Rusia, ilustrând minciuna cu imagini de la un punct de trecere la frontiera polono-ucraineană.

Deși Kremlinul a declarat sâmbătă că Putin nu a luat încă decizia de a introduce trupele ruse în Ucraina, acestea ocupaseră deja Crimeea. Acționând după un plan bine stabilit, militarii ruși, fără semne distinctive, dar bine înarmați, au pus stăpânire pe principalele instituții de stat, obiective militare, aeroport, telecomunicații etc. Ca la comandă, după o săptămână de relativ calm, mișcări antiguvernamentale, pro-ruse, au izbucnit în regiunile sud-estice, Harkov, Luhansk, Donețk. Autoritățile ucrainene declară că o parte din protestatari sunt aduși din regiunile limitrofe ale Rusiei.

Un grup impunător de scriitori ruși din Harkov i-au scris lui Putin o petiție în care afirmă că „n-au nevoie de apărare militară din partea altui stat. Nu dorim ca, acoperindu-se cu retorica apărării intereselor noastre, un alt stat să introducă trupele sale în orașul și țara noastră, să pună în pericol viața rudelor și prietenilor noștri”.

Reacția Occidentului a fost foarte energică și categorică: Moscova trebuie să stopeze intervenția militară împotriva Ucrainei, să respecte suveranitatea și integritatea ei teritorială. Obama a avut o discuție de 90 de minute cu Putin, avertizându-l că SUA și UE vor aplica sancțiuni economice, că Rusia va fi izolată pe arena internațională, că vor fi înghețate conturile bancare și se vor pune restricții de circulație pentru oficialii ruși. Ca un prim-pas s-a anunțat că SUA, Canada, Franța, Marea Britanie, Germania, Japonia și Italia și-au oprit temporar cooperarea cu Rusia în vederea pregătirii summitului G8, care urma să aibă loc în iunie, la Soci. Duminică seara, Angela Merkel l-a convins pe Putin să accepte crearea unui grup de experți internaționali care să cerceteze situația din Crimeea. Luni, situația din Ucraina va fi discutată de miniștrii de Externe ai statelor UE. (În legătură cu această ședință extraordinară, a fost amânată vizita la miniștrilor de Externe ai Franței și Germaniei la Chișinău.) Kremlinul neagă intențiile de război, declarând că pasul său este o „reacție adecvată” la evenimentele din Ucraina în scopul „temperării” spiritelor încinse de noua revoluție ucraineană.

Ce vrea de fapt Putin? Să alipească Crimeea? În aparență, nu. El pregătește terenul pentru transformarea Crimeei într-un stat care se va afla doar formal, de iure, în componența Ucrainei, fiind independent de facto. E vorba de un fel de Transnistrie, care să-i servească drept lesă pentru „poporul frățesc” al Ucrainei. De altfel, ca și în regiunea transnistreană, Moscova le promite rușilor din Crimeea să le plătească pensiile și salariile.

Cu certitudine, gestul lui Putin le-a dat de gândit belarușilor, kazahilor, azerilor, uzbecilor, turkmenilor, tadjicilor. Cel mai vulnerabil se simte, probabil, Kazahstanul, ale cărui regiuni de nord, cu o pondere considerabilă de populație rusofonă, sunt revendicate de naționaliștii ruși. Tăcerea lui Nazarbaiev este grăitoare. Altădată el părea mult mai implicat în afacerile CSI. Tace la fel de semnificativ și Lukașenko, nu se grăbește să salute „politica înțeleaptă” a lui Putin.

Estonienii, lituanienii și letonii se pot felicita reciproc cu faptul că au reușit să se îndepărteze la timp de „ursul” rănit, aflându-se acum sub umbrela NATO. Să sperăm că și moldovenii rusofili vor trage învățăminte din lecția „de frăție” pe care Putin le-o dă ucrainenilor, că se vor trata de iluzii.

Cu siguranță, decizia de sâmbătă a lui Putin va determina Europa să lucreze și mai intens pentru a nu mai depinde de „Gazprom”. În caz de război, conductele de gaz ce tranzitează teritoriul ucrainean pot fi scoase din funcțiune.

Cândva, sintagma „omul bolnav al Europei” se referea la Imperiul Otoman, aflat în descompunere. În ultima vreme, drept „om bolnav al Europei” au fost etichetate de presă, pe rând, unele țări europene care s-au confruntat cu probleme economice serioase, Italia, Portugalia; Grecia, și chiar Franța și UE, luată în întregime. Făcând abstracție de starea economiei rusești, Rusia este omul bolnav mintal al Europei, trăind cu himerele trecutului său glorios, visând la revanșă, pregătind în taină planuri de invadare a statelor vecine. Acest act cinic de agresiune nu denotă puterea, ci slăbiciunea Rusiei, o anumită formă de disperare, a spus John Kerry .