Nicolae Negru // Mândria de cobai

Semne diacritice

Acum un an și ceva, autoritățile nord-coreene au condamnat 20 de tineri atleți ai sportului de iarnă la trei - cinci ani de muncă forțată, pentru că au fost prinși folosind vocabularul și slangul sud-coreean în timpul unui joc de cuvinte. În Coreea de Nord sunt adoptate legi draconice pentru pedepsirea celora care utilizează „limbajul marionetelor” (sud-coreene) și nu rezistă influențelor „capitaliste” în viața de zi cu zi. Aceasta în condițiile în care filmele și cântecele sud-coreene inundă Coreea de Nord, prin contrabandă.

Conform Radio Free Asia, pe 3 aprilie 2023, un grup de patinatori și schiori, absolvenți de liceu, din provincia Ryanggang a fost supus oprobriului public, în piața din Hyesan, din cauza că au recurs la cuvinte ce erau în mod distinct sud-coreene. Au făcut-o distrându-se, implicați într-un joc de cuvinte numit mal kkori itgi, în care jucătorul trebuie să alcătuiască o propoziție cu cuvântul final al propoziției alcătuite de jucătorul precedent.

Unul dintre tineri a filmat jocul, iar filmulețul a fost găsit în timpul unui raid aleatoriu al poliției prin casele cetățenilor, în căutare de contrabandă. Oficialii de partid ai provinciei au încercat să mușamalizeze cazul (printre „delincvenți” erau și propriile lor odrasle), dar nu au reușit, căci ofițerul de poliție l-a raportat la Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Coreean. În consecință, au fost pedepsiți și părinții acestor atleți - demiși din funcții, ei au fost deportați cu familiile în zonele rurale.

Limba coreeană s-a dezvoltat diferit la nord și sud de linia graniței stabilite după războiul din 1950-53. În timp ce în limbajul sud-coreenilor au pătruns multe împrumuturi din engleză sau alte limbi străine, în Coreea de Nord acestea sunt respinse și interzise pentru că ar fi „capitaliste”. Mai cu seamă tinerii nord-coreeni, care privesc ilegal filme sud-coreene și show-uri TV, distribuite pe stickuri și carduri microSD, s-au obișnuit cu modul cum sună coreeana la sud de graniță și deseori vorbesc la fel, în pofida riscului mare de a fi pedepsiți (RFA a relatat și alte exemple asemănătoare).

Eforturile de eliminare a influenței capitaliste sunt sortite eșecului, în condițiile în care cultura populară din Coreea de Sud este accesibilă pentru nord-coreeni, consideră sursele RFA. „Ei pot să o numească limba marionetelor, dar oricâte represiuni ar aplica celor care vorbesc ca sud-coreenii, nu e posibil să oprească acest fenomen”.

Recent, însuși liderul suprem Kim Jong-un i-a șocat pe „tovarășii” săi, când li s-a adresat victimelor inundațiilor cu un discurs conținând cuvinte și fraze folosite în mod obișnuit de sud-coreeni. Logic, aceasta ar fi trebuit să atragă asupra sa pedeapsa din partea aceluiași CC al Partidului Muncitoresc Coreean, al cărui secretar general este „tovarășul Kim Jong-un”, dar ar fi naiv să credem că e posibil așa ceva.

xxxx

Oricât ar părea de bizară, absurdă, stupidă și ridicolă, politica lingvistică nord-coreeană nu este originală. Există evidente similarități cu politica lingvistică din RSS Moldovenească, unde, până la perestroika, era interzis nu numai să folosești unele cuvinte „românești” (varză în loc de curechi, de exemplu), ci era vegheată și pedepsită strict pronunția „bucureșteană”, rostirea „ca peste Prut”. Ca și în Coreea de Nord, se făceau razii prin căminele studențești pentru a se confisca literatura cu alfabet latin, editată în România. Posesorii erau luați la ochi de KGB și riscau să fie exmatriculați.

Oricât de anticapitalist se arată Kim Jong Un, el nu egalează zelul tovarășilor săi din URSS, adevăraților fondatori ai ingineriei etno-lingvistice, care și-au pus scopul să creeze în RSS Moldovenească o limbă și un popor nou, diferit de cel român.

Inițial, după 1944, motivul invocat era cel „de clasă”, neadmiterea utilizării limbajului din „saloanele burgheze bucureștene”, dar, după ce puterea ocupantă s-a convins că limbajul proletcultist bazat pe graiul transnistrean le provoacă basarabenilor, inclusiv țăranilor, hohote de râs, s-a revenit la limba română standard, cu accent pe specificul local. Însă alfabetul chirilic și denumirea „limba moldovenească” au rămas în mod obligatoriu, ca ilustrare a faptului că pe malul stâng și drept al Prutului se vorbesc „două limbi diferite”, „independente” una de alta.

Mâine, 31 august, se împlinesc 35 de ani de când românii basarabeni au spus NU experimentului etno-lingvistic imperial rus. În pofida acestui fapt, în ultima vreme, Maria Zaharova și alți reprezentanți oficiali ai Moscovei, dar și agenții ei locali au început din nou să ne suscite „mândria” de cobai moldovenești pe care PCUS, KGB ne-au cultivat-o timp de peste 40 de ani. Ne cred atât de idioți sau atât de bolnavi de nostalgie?