Nicolae Negru // Imunitatea Republicii Moldova

Semne diacritice

După generalul Ion Gorgan, fost șef al Statului Major al Armatei Naționale, care transmitea informații secrete unui agent rus sub acoperire diplomatică, expulzat anul trecut, zilele acestea a fost prin în flagrant delict, făcând același lucru ticălos, Ion Creangă, șeful Direcției Juridice din Parlament de-a lungul multor ani, în perioada mai multor guvernări. La scurt timp, a fost reținut și un polițist de frontieră de la Aeroportul Chișinău, pe care Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) îl suspectează de relații trădătoare cu același „diplomat” rus declarat persona non grata ieri.

În schimbul serviciilor sale în folosul statului rus, ambii primeau bani. Ion Creangă este un jurist notoriu, cu o avere impresionantă, despre care nu se poate spune că nu era capabil să evalueze riscurile acțiunilor sale. Ceea ce înseamnă că era dispus să dăuneze conștient statului Republica Moldova. În luna aprilie, SIS și PCCOCS au efectuat percheziții la domiciliul și locul de muncă al unui funcționar al MAE, care menținea legătura cu structurile de spionaj rus prin mijloace IT mai sofisticate.

Prin anii '90, Petru Lucinschi avertiza societatea că adoptarea unei legi a lustrației ne-ar lăsa fără intelectualitate. Astfel, el sugera că cea mai mare parte a intelectualilor noștri se afla sau se aflase în relații de colaborare cu KGB. Paradoxal, în loc să-i determine pe politicieni să înceapă cât mai repede procesul de eliminare a agenților KGB din viața politică, din instituțiile de stat, din mass-media, declarația lui Lucinschi a avut un efect contrariu - a pus capăt discuțiilor despre necesitatea lustrației. E ca și cum un bolnav s-ar împăca cu diagnosticul, ar refuza să trateze maladia sa gravă, crezând că tratamentul, intervenția chirurgicală i-ar face mai rău.

Menținerea dependenței față de Rusia s-a dovedit a fi rațiunea de a exista a mai multor politicieni și forțe politice stataliste de la noi, deși, în mod logic, o asemenea politică venea în contradicție cu obiectivele construcției unui stat viabil, suveran și independent. Instituțiile obligate să asigure securitatea statului erau infiltrate de KGB-FSB, judecând după activitatea de azi a unor foști colaboratori ai SIS, Poliției, Ministerului Apărării, Procuraturii Generale, CNA. În unele momente, nu numai cei de la putere, ci și unii lideri ai opoziției și-au deconspirat legătura cu serviciile secrete ruse. Cazul lui Roșca e cel mai la îndemână.

Din astă cauză, putem presupune, timp de treizeci de ani, statul Republica Moldova nu a funcționat ca un stat adevărat, ci ca unul infirm: a bătut pasul pe loc, a lăsat spațiul său informațional la cheremul Moscovei, a sabotat de facto diversificarea surselor energetice și interconectarea cu rețeaua energetică a României, construcția de poduri peste Prut, reformarea justiției etcetera.

Nu cred că Republica Moldova ar fi rezistat, dacă ar fi fost supusă brusc unui test de viabilitate similar celui la care a fost supus statul ucrainean în 2014: test pe care statul vecin l-a picat lamentabil, fiindcă toate instituțiile sale erau infiltrate de agenții Rusiei, inclusiv Președinția în frunte cu Ianukovici, care s-a dovedit a fi un trădător ordinar. Abia atunci ucrainenii s-au apucat să curețe instituțiile statului lor de agenții Moscovei, reușind să-l surprindă neplăcut pe Putin la 24 februarie 2022, când pornise „operația militară specială” împotriva Ucrainei, crezând că în 3-4 zile armata rusă va defila pe Kreșceatik, în centrul Kievului.

Avem motive să credem că numărul celor care cooperează cu serviciile speciale ale Rusiei în Republica Moldova este cu mult mai mare decât ceea ce a scos la iveală SIS până acum, că ni s-a arătat doar vârful aisbergului. De identificarea și neutralizarea lor depinde supraviețuirea de mai departe a statului nostru în acest moment critic, când Rusia a pornit un război hibrid pentru a-l acapara și a-l pune în serviciul intereselor sale. Există însă destule semne că sistemul nostru de securitate nu funcționează adecvat, că banii murdari continuă să pătrundă, alimentând corupția, menținând în funcție rețeaua de alegători plătiți, organizată de Ilan Șor, agenții Moscovei, care complotează împotriva Republicii Moldova, nu sunt trași la răspundere pentru trădare, propaganda și dezinformarea rusă continuă să facă ravagii...

Mai nou, pe ziduri se fac inscripții de tipul „Moarte Sandu”, în limba rusă, pe care nimeni nu se grăbește să le înlăture și să-i prindă pe făptași... Aceasta întărește impresia că autoritățile responsabile fie se află în stare de cvasi-paralizie, fie în complicitate cu serviciile speciale ale Rusiei, că instinctul de supraviețuire și imunitatea statului moldav e la pământ.