Nicolae Negru // Evenimentele anului 2022

Semne diacritice

2022 va rămâne în istoria europeană ca un an al războiului, comparabil cu 1939, când a început, printr-un atac asupra Poloniei, coordonat de Hitler și Stalin, cel de-al Doilea Război Mondial. Războiul din Ucraina declanșat de Rusia revanșardă, care își trăiește drama imperială a plecării „republicilor frățești” și pierderii unor teritorii, riscă să se extindă dincolo de hotarele ucrainene. Pentru prima dată în istoria umanității, Moscova își zăngănește arma nucleară și folosește șantajul nuclear, amenințând nu numai Ucraina, ci și pe oricine îi va sări în ajutor. E un război modern cu trăsături medievale, Putin pretinzând, pe de o parte, că ucrainenii sunt ruși, iar pe de cealaltă parte - că ei locuiesc pe teritorii cucerite de Rusia, pe care ar fi trebuit să le întoarcă atunci când au ales să proclame RSS Ucraineană stat suveran și independent.

Este un război „comandat”, conceput și pregătit de serviciile speciale ruse care i-au prezentat lui Putin realitatea corespunzător așteptărilor și dorințelor sale. Însă ucrainenii nu au întâmpinat armata rusă cu pâine și sare, iar armata ucraineană a ieșit să o înfrunte, surprinzându-l neplăcut pe liderul de la Kremlin. El s-a înșelat împreună cu generalii săi și asupra stării armatei ruse, dar și în privința comportamentului statelor occidentale, al SUA și UE în primul rând. Dependența europenilor de resursele energetice ale Rusiei nu i-au împiedicat să adopte sancțiuni împotriva Rusiei și să acorde ajutor financiar și militar Ucrainei.

Putin știe că „dragoste cu de-a sila nu se face”, dar ignoră acest percept al înțelepciunii populare, nu-și recunoaște greșeala, ci insistă în acțiunile de cucerire a Ucrainei. Deși războiul încă nu s-a încheiat, se poate spune că Europa și lumea nu vor mai fi la fel. Rusia și-a pierdut statutul de supraputere, de forță morală, economică și militară, chiar dacă deține în continuare cel mai mare stoc de arme nucleare. Viitorul ei devine incert, imprevizibil. Ea mai răspândește frică în măsura în care liderii ei se comportă inadecvat, ca niște smintiți adevărați sau prefăcuți.

În presa internațională s-a discutat dacă Putin este nebun sau doar se preface nebun. Chestiunea raționalității sale a apărut din nou zilele trecute, în legătură cu prezicerile făcute pentru anul 2023 de omul său, ex-președintele Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, numit în această săptămână și adjunct al lui Putin într-un consiliu de supraveghere a industriei militare.

Printre prezicerile deșănțate ale lui Medvedev e un război între Franța și Germania, care se va metamorfoza în al patrulea reich, ocuparea regiunilor vestice ale Ucrainei de către Polonia și Ungaria, război civil în SUA și unirea statului Texas cu Mexic, revenirea Marii Britanii în UE și colapsul UE...

Fiindcă Dmitri Medvedev e unul dintre confidenții lui Putin, pe care l-a trimis recent să discute cu Xi Jinping, comportamentul său „ciudat” aruncă umbre și asupra imaginii lui Putin, ridică semne de întrebare asupra sănătății mintale a liderilor ruși în general. Occidentul va trebui să ia în calcul că are de a face cu niște oameni iresponsabili, periculoși.

Războiul din Ucraina a determinat UE să-și revadă relațiile cu statele Parteneriatului Estic, care nu erau lăsate să intre în UE pentru a nu supăra Rusia. Obținerea, împreună cu Ucraina, a statutului de candidat pentru aderare la UE marchează un pas istoric în scurta existență a Republicii Moldova. Ni s-a deschis o ușă care părea închisă pentru totdeauna. Am greși, însă, dacă am considera această reușită drept „mană cerească”. Georgia, aflată într-o situație similară, nu a abținut statutul de candidat, ceea ce înseamnă că a fost nevoie și de unele eforturi pe care liderii georgieni nu le-au făcut. A contat și faptul că, alături de Maia Sandu, de guvernarea PAS, pentru Republica Moldova au pledat și liderii României.

Sancțiunile Departamentului Trezoreriei SUA aplicate lui Vlad Plahotniuc, Ilan Șor, Partidului Șor, dar și unor persoane și entități din Federația Rusă i-au determinat pe unii lideri politici locali să se distanțeze de „protestele” organizate de Șor și să nu mai facă jocul Moscovei în încercarea de destabilizare și de răsturnare a actualei guvernări din Republica Moldova.

PS: Despre bilanțul anului politic 2022 citiți în comentariul de luni, 2 ianuarie 2023