Crimeea şi Uriaşul Roşu

În timp ce Putin urmărea desfăşurarea „referendumului” din Crimeea, în satul Krasnîi Velikan (Uriaşul Roşu) din regiunea Baikalului au murit 14 oameni, iar alţii 30 au fost spitalizaţi în urma consumului de alcool necalitativ, pe care „Rospotrebnadzor”-ul, „specializat” în vinuri moldoveneşti şi georgiene, nu a fost capabil să-l depisteze. E simptomatic şi simbolic faptul că mass-media din Rusia au relatat doar în treacăt despre tragedia din Krasnîi Velikan, concentrându-se, ca şi preşedintele rus, asupra evenimentului din Crimeea. O tragedie de proporţii a fost ignorată de dragul unui spectacol politic fals, al unui referendum care nu era necesar.

Preşedintele rus ar fi trebuit să trimită armata să apere ruşii din satul Krasnîi Velikan, aflaţi în pericol de moarte, fiind aprovizionaţi cu băutură toxică, însă el a decis să o trimită în Crimeea, să-i apere pe ruşii de acolo de un pericol inexistent. Indiferenţa lui Onişcenko, sau cine l-o fi înlocuind, faţă de alcoolul care se bea în satul Krasnîi Velikan este explicabilă, obligaţia sa de bază nu e să apere sănătatea ruşilor, ci proiectul de suflet al lui Putin de refacere a URSS, să împiedice Ucraina, Georgia şi Republica Moldova să semneze Acordul de Asociere cu UE.

Într-un articol disperat, scris până la introducerea trupelor ruse în Crimeea, renumitul regizor rus Andrei Konchalovsky atrăgea atenţia „liderului naţional” de la Kremlin asupra unui şir de probleme grave, stringente, de ordin social şi moral, cu care se confruntă ruşii în această perioadă. Conform datelor, citate de Konchalovsky, în Rusia mor anual 70 000 de băutori de votcă, în timp ce în războiul din Afganistan s-au pierdut „doar” 14 000. În medie, un cetăţean al Federaţiei Ruse bea anual câte 15 litri de spirt curat. După calculele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, consumul de peste opt litri de persoană prezintă pericol pentru supravieţuirea poporului respectiv. (Ceea ce confirmă faptul că sabia degenerării atârnă şi asupra Republicii Moldova, care concurează cu Rusia la capitolul consumului de alcool pe cap de locuitor.)

În ultimii 10 ani, în Siberia au dispărut 11 000 de sate şi 290 de oraşe mici, în ultimii 20 de ani au murit peste 7 milioane de ruşi, Rusia pierzând anual populaţia unei regiuni ca Pskovul sau a unui oraş mare cât Krasnodarul. La capitolul durata de viaţă a bărbaţilor, Rusia se situează pe locul 160 în clasamentul mondial, în urma unor ţări sărace ca Bangladesh. Rusia e pe primul loc, dacă se compară scăderea populaţiei în cifre absolute. Situaţia demografică a satului Krasnîi Velikan reflectă perfect situaţia demografică dezastruoasă a Rusiei. În 1989 acolo locuiau 1 267 de persoane, în 2002 – 671, în 2010 - 510. Din neglijenţa „Rospotrebnadzor”-ului, s-au intoxicat aproape 10 la sută din populaţia acestui sat. Victimele nu au petrecut împreună, ci s-au aprovizionat de la acelaşi furnizor.

Presa rusă a scris că sătenii ar fi cumpărat băutura mortală de la nişte persoane necunoscute, că alcoolul este de provenienţă chineză, iar Rusia are nevoie în zilele acestea de China, pentru a rezista în faţa izolării internaţionale ce se configurează în legătură cu invazia din Ucraina. Deocamdată, doar Siria şi Coreea de Nord s-au declarat solidare cu acţiunile lui Putin. Sâmbătă, Moscova s-a văzut nevoită să blocheze adoptarea unei rezoluţii în Consiliul de Securitate al ONU, propusă de SUA. Statele lumii erau îndemnate să nu recunoască rezultatele referendumului de duminică din Crimeea. 13 ţări au votat pentru această rezoluţie, iar China s-a abţinut, lăsând Rusia în izolare totală. „Crimeea este parte a Ucrainei astăzi, ea va fi parte a Ucrainei mâine, ea va fi parte a Ucrainei săptămâna viitoare, atâta timp cât statutul ei nu va fi schimbat în conformitate cu legile Ucrainei şi legile internaţionale”, a declarat reprezentantul SUA, Samantha Power, după ce reprezentantul Rusiei a recurs la dreptul de veto.

E mult mai simplu să combaţi alcoolismul cu ajutorul armatei, decât să adopţi măsuri care pot afecta bugetul de stat. E în „tradiţia” ţarilor ruşi să rezolve problemele sociale cu ajutorul geopoliticii, trimiţând soldaţii ruşi să „salveze” fraţii de aceeaşi credinţă sau să-şi propună să „elibereze” alte popoare din jurul său, anexându-le teritoriul. Putin nu a inventat nimic în acest sens. El a fost încurajat şi de unii publicişti naţionalişti care consideră că una din cauzele „epidemiei” alcoolice printre bărbaţii ruşi e şi… distrugerea URSS. S-ar putea însă ca Rusia să plătească de data aceasta pentru faptul că a trimis trupele în Crimeea, în loc să le trimită în Krasnîi Velikan.

Încercările Moscovei de a demonstra că acţiunile sale din Crimeea „corespund în deplină măsură normelor dreptului internaţional şi statutului ONU”, nu conving pe nimeni, iar trimiterea la cazul Kosovo, a cărui independenţă nu a recunoscut-o, motivând atunci că astfel sunt încălcate „normele dreptului internaţional şi statutul ONU” sună ca o ironie, ca un act de cinism. Ştiind că viaţa ruşilor din Crimeea, spre deosebire de cea a albanezilor din Kosovo, e în afara oricărui pericol, Rusia a respins propunerile Ucrainei, sprijinite de ONU, OSCE, SUA, UE de a trimite observatori care să monitorizeze situaţia lor. Cazul Crimeii este singular, diferit chiar de al Osetiei de Sud şi al Abhaziei, în care Rusia a sprijinit mişcările separatiste a altor popoare. E pentru prima dată după război când un stat invadează teritoriul altui stat sub pretextul fals al apărării conaţionalilor săi. Exemplul cel mai des menţionat în aceste zile este al lui Hitler, din 1938. SUA, UE l-au prevenit pe Putin că „intervenţia militară şi încălcarea dreptului internaţional” se vor solda cu pierderi pentru Rusia. „Au rămas demult în urmă timpurile când comunitatea internaţională urmărea pasiv cum o ţară ocupă cu forţa teritoriul altei ţări”, a declarat duminică reprezentantul Casei Albe.