Nicolae Negru // Bun pentru România, bun și pentru Republica Moldova, și viceversa

Semne diacritice

Rezultatul din primul tur al alegerilor prezidențiale din România pune într-o lumină nouă și alegerile parlamentare din 1 decembrie: cine vor face legile în Parlamentul român? Care va fi proporția partidelor „suveraniste”, „neutre”, ce vor refuza să ajute Ucraina și vor face jocul Rusiei în cadrul UE?

Posibilitățile unui președinte de a acționa într-un fel sau altul, de a-și realiza programul electoral depind în foarte mare măsură de faptul dacă dispune sau nu de o majoritate parlamentară. În condițiile de azi, pentru românii basarabeni, oriunde s-ar afla, este important să voteze în așa fel încât să asigure stabilitatea României, continuitatea dezvoltării ei pe cursul de până acum, ce permitea consolidarea relațiilor pe multiple planuri – economic, cultural, informațional, educativ, spiritual - cu Republica Moldova, unitatea și funcționalitatea UE și NATO.

Intrăm în cabina de vot să facem bine României, nu să ne răzbunăm pe partidele „tradiționale”. Trebuie să evităm riscul de a arunca și copilul odată cu apa murdară din albie. Demisia liderilor PSD și PNL demonstrează că se supun voinței alegătorilor și că democrația funcționează în partidele respective. Iar știrile că, de la 1 ianuarie 2025, România va face parte din Zona Schengen, că românii vor putea circula fără vize în SUA e o dovadă în plus că guvernarea PSD-PNL a fost benefică pentru țară. De altfel, e posibil ca prin aceste anunțuri sincrone, Bruxelles și Washington să transmită un mesaj de calmare, de trezire la realitate pentru alegătorii români care s-au lăsat seduși de declarațiile fantasmagorice ale unor politicieni cu mințile tulburate.

Pentru că au votat în număr mare (peste cincizeci la sută) pentru candidata USR la funcția de președinte al României, Elena Lasconi, cetățenilor români din stânga Prutului li s-a reproșat că nu ar fi fost recunoscători față de reprezentanții PSD și PNL, care au guvernat în ultimii câțiva ani dificili, contribuind mult la menținerea Republicii Moldova pe linia de plutire. Preferința pentru Lasconi vorbește pur și simplu despre faptul că liderii partidelor respective nu impresionau prin calitățile lor personale, ceea ce s-a manifestat nu numai în votul alegătorilor basarabeni. Și presa de peste Prut nu este inocentă, din acest punct de vedere.

Principiul „recunoștinței”, pe care ni-l recomandă unii, e primitiv și umilitor, noi votăm pentru candidații pe care îi considerăm mai buni pentru România. Aceștia vor fi buni și pentru Republica Moldova. Candidații concreți fac diferența. Că sunt de la PSD sau PNL, de la USR sau Forța Dreptei contează mai puțin.

xxxxx

Rusia încearcă să pună pe umerii Chișinăului posibila criza a gazelor din raioanele transnistrene, în cazul în care Kievul nu va mai accepta tranzitarea gazului rusesc pe teritoriul său. În mod inexplicabil, guvernarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) se lasă prinsă în această cursă, asumându-și responsabilitatea asigurării transnistrenilor cu gaze, fără a controla teritoriul transnistrean. S-a ajuns la situația în care „Gazprom” ne șantajează că nu va livra gaze în Republica Moldova, în pofida contractului care l-a semnat la sfârșitul anului 2021, dacă Chișinăul nu va plăti o datorie de peste 700 de milioane de dolari. (Conform acordului din 2021, această datorie trebuia precizată printr-un audit internațional. Însă auditul internațional a stabilit că Republica Moldova îi este datoare „Gazprom”-ului doar 8 milioane de dolari.)

În continuarea tranzitării gazului rusesc prin Ucraina sunt interesate și Ungaria, și Slovacia, căci orice altă rută ar mări cheltuielile și prețul gazelor pentru consumatorii din aceste țări. Moscova vrea ca la grupul lobbiștilor săi să se alăture și Republica Moldova.

Problema reală a Chișinăului, deși similară cu a Budapestei sau Bratislavei, poate avea consecințe diferite: Centrala de la Cuciurgan va ridica prețul la energia electrică, dacă gazele vor veni pe căi ocolitoare, prin Turcia, Bulgaria, România. Iar creșterea prețurilor la energia electrică va declanșa scumpiri în lanț ce se vor reflecta în rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova. Există șanse ca Kievul să permită, după 1 ianuarie 2025, tranzitul gazelor rusești? Există. Dar Chișinăul trebuie să fie pregătit și să pregătească și cetățenii pentru un scenariu aproape inevitabil.

Vizita la „Gazprom” nu a rezolvat și nu putea rezolva nimic, decât că a dat apă la moara lui Dodon care a reluat refrenul despre importanța Rusiei. Noi nu le suntem datori cu nimic transnistrenilor și de ce ne-am căciuli în fața „Gazprom”-ului pentru ei, dacă se pretind „independenți” și iubesc Rusia? Ne place să ne umilim? S-a așteptat cineva la binefaceri din partea criminalului de război Putin care îi omoară pe ucraineni și propriul popor dintr-un capriciu, fiindcă gloria i s-a urcat la cap? Cât de mult suntem disprețuiți, dacă se vrea ca cetățenii de pe malul drept să plătească pentru încălzirea și luminarea celor de pe malul stâng, după ce decenii la rând ultimii au fost deprinși că gazele nu costă nimic. Să vedem cum va opri Moscova livrarea gazelor către Tiraspol din cauza că Chișinăul nu-i va plăti 700 de milioane de dolari.