CURIOS // Mita moldovenească ajunge în Austria

Bancnotele de euro sau dolari marcate în R. Moldova cu „MITĂ” ajung într-o instituție bancară din Austria, fiind direcționate de Banca de Economii

Sute de mii de lei sunt alocate anual din bugetul de stat Centrului Național Anticorupție (CNA) pentru organizarea unor operațiuni de reținere în flagrant delict a persoanelor care cer mită. Bancnotele pot circula și ani de zile dintr-un safeu în altul până se întorc din nou în bugetul de stat, dar în sume mult mai mici. Nu se cunoaște câți bani a pierdut statul de-a lungul anilor în încercarea de a-i prinde pe funcționarii corupți, incontestabil este că bancnotele „murdare” nu mai ajung în circulație în R. Moldova.

Fond special

CNA are un fond special unde sunt toți banii folosiți în operațiuni de reținere a persoanelor corupte. Ce sumă este transferată anual în acest fond este un mare secret, pe care reprezentanții CNA au refuzat să-l dezvăluie presei. Cert este faptul că, în 2013, instituția a primit din bugetul de stat 1 milion 158 de mii de lei în calitate de mijloace speciale.

Banii acordați cu încredere denunțătorilor

Primele persoane la care ajung banii destinați ca mită sunt cele care au denunțat cazurile de corupție la CNA. După ce oamenii legii se conving că bănuielile sunt rezonabile și apelul nu este unul fals, este pornită urmărirea penală, iar denunțătorul urmează să primească de la CNA banii pe care ulterior îi va transmite, sub supraveghere, persoanei care i-a extorcat. „Este semnată ordonanța de control de transmitere a banilor către persoana fizică. Se scrie seria și numărul fiecărei bancnote și se fotografiază. Din octombrie curent, nu mai marcăm banii cu „Mită CNA”. Aceștia sunt transmiși, de regulă, cu puțin timp înainte de operațiunea de reținere. Sunt și cazuri când nu se cunoaște exact în ce zi, la ce oră și unde urmează să se întâlnească denunțătorul cu bănuitul. În asemenea situații, banii pot fi transmiși din timp persoanei, sub propria răspundere”, explică Octavian Iachimovschi, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Atașați la dosare și păstrați în safeul procurorilor

Dacă operațiunea a fost una reușită și banii au fost găsiți la cel care i-a extorcat, bancnotele sunt atașate la dosarul penal în calitate de corpuri delicte. Legislația le permite procurorilor să păstreze probele până la finalizarea urmăririi penale. „Banii se transmit pentru păstrare Inspectoratului Fiscal (FISC), care are amenajată o cameră specială pentru bunurile confiscate, dar în majoritatea cazurilor avem nevoie să examinăm bancnotele de câteva ori și le păstram la noi pentru a nu le cere repetat de la FISC. Urmărirea penală durează o lună-o lună și jumătate și în această perioadă păstrăm banii în safeu, împreună cu dosarul. În biroul meu am avut sume de la câteva mii de lei, până la trei mii de euro. Vedeți că safeul este încuiat și sigilat, așa că nu are cum să dispară nimic”, ne arată Octavian Iachimovschi safeul din biroul său de serviciu. Ulterior, dosarele cu banii atașați ca probă sunt transmise judecătoriilor. Acolo se pot afla luni în șir, până când instanțele emit decizii irevocabile pe dosarele de corupție și dispun încasarea banilor în bugetul de stat.

Banii „murdari”, schimbați la Banca de Economii

Banca de Economii (BEM) este instituția care decide soarta de mai departe a banilor care au fost oferiți ca mită. FISC-ul schimbă bancnotele la BEM, dar se pierde zece la sută din sumă. „Corpurile delicte sunt păstrate la Inspectoratul Fiscal din municipiul Chișinău. Coletele, plicurile sau sacii depozitați într-o cameră specială sunt sigilați și nimeni nu are dreptul să le deschidă. Dacă există o hotărâre a instanței de judecată privind confiscarea acestora, banii sunt luați la evidență și transmiși instituțiilor bancare. Noi avem un acord încheiat cu BEM încă prin anii 2005-2006. Bancnotele sunt schimbate la ghișeu, dar se oprește un comision de 10% din sumă pentru uzură și în schimb sunt încasați alți bani. Valuta se convertește în lei, la cursul stabilit în ziua respectivă. Banii obținuți sunt depuși pe un cont special al trezoreriei”, explică procedura Stela Guțu, șefa Direcției impozite și taxe a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

De la BEM ajung în Austria

Banca de Economii nu este afectată de faptul că bancnotele folosite cândva de Centrul Anticorupție sunt marcate cu „MITĂ”. Toate sunt trecute la categoria banilor uzați. Leii ajung la Banca Națională pentru a fi distruși prin tocare, iar valuta este direcționată spre Austria. „Chiar de la ghișeu sunt scrise seriile și numerele bancnotelor transmise de FISC și se eliberează echivalentul în alte bancnote, fără 10% pe care le oprim pentru uzură. Noi colaborăm cu o bancă din Austria unde transmitem toată valuta. Ei nu opresc niciun comision, pentru că nu au restricții asupra uzurii bancnotelor. Nu-i interesează că pe euro sau dolari e scris ceva cu pixul sau cu această substanță cu care se marchează „MITĂ”. Banca din Austria verifică doar dacă bancnotele nu sunt false”, ne-a dezvăluit contabilul Băncii de Economii, Vlad Răileanu.

Corupții „mănâncă” banii statului

Statul pierde o anumită sumă de bani nu doar din cauza BEM-ului care oprește un comision de 10%, ci și din alte motive care par bizare. În cei 11 ani de existență a Centrului Anticorupție, au fost situații când banii s-au făcut nevăzuți. Fie că bănuitul i-a mâncat, când și-a dat seama că va fi reținut de oamenii legii, a dat foc bancnotelor sau le-a aruncat. „Am avut un caz în cariera mea când s-au pierdut opt mii de lei. Banii au fost transmiși unui polițist din Chișinău, chiar în biroul lui de serviciu. Până am ajuns la etajul trei al Comisariatului, unde era biroul bănuitului, acesta deja ieșise de acolo și încuiase ușa. Bărbatul a fost reținut, dar nu mai avea banii asupra sa. A reușit să-i ascundă sau să-i transmită altcuiva. Așa și nu am mai găsit acele bancnote”, povestește procurorul Octavian Iachimovschi. În asemenea situații, oamenii legii încearcă să recupereze banii în instanța de judecată, dar nu întotdeauna reușesc. „În cazul acelui polițist a fost pornită o acțiune civilă pentru ca el să întoarcă cele opt mii de lei, dar magistrații au respins acțiunea, deși aveam probe video care demonstrau că inculpatul a luat acei bani. Nu-mi mai amintesc cum au motivat judecătorii acea decizie”, conchide procurorul.