Raportul „Under Destruction” de la München avertizează: Europa trebuie să se rupă militar de SUA şi să se pregătească pentru o confruntare prelungită cu Rusia

Conferinţa de Securitate de la München (MSC) din 2026 are loc într-un moment de profundă incertitudine. Rareori, în istoria recentă a conferinţei, au existat simultan atât de multe întrebări fundamentale pe masa discuţiilor: despre securitatea Europei, rezilienţa parteneriatului transatlantic şi capacitatea comunităţii internaţionale de a gestiona o lume din ce în ce mai complexă şi mai contestată, afirmă preşedintele MSC, Wolfgang Ischinger, în preambulul raportului redactat înaintea conferinţei, un document care a surprins prin francheţe şi lipsa de menajamente, în special la adresa SUA.

Europa ajunge la concluzia dureroasă că trebuie să devină mai fermă şi mai independentă militar faţă de o administraţie autoritară a Statelor Unite, care nu mai împărtăşeşte acelaşi angajament faţă de normele şi valorile democratice liberale, arată raportul elaborat de Conferinţa de Securitate de la München. „Atenţia extraordinară pe care München o atrage în acest an nu reflectă doar numeroasele conflicte şi crize care domină agenda globală. Este, de asemenea, rezultatul schimbării rolului Statelor Unite în sistemul internaţional. Timp de generaţii, aliaţii SUA nu numai că s-au putut baza pe puterea americană, ci şi pe o înţelegere larg împărtăşită a principiilor care stau la baza ordinii internaţionale. Astăzi, acest lucru pare mult mai puţin sigur, ridicând întrebări dificile cu privire la forma viitoare a cooperării transatlantice şi internaţionale”, subliniază Wolfgang Ischinger în preambulul raportului intitulat „Under Destruction” (În plină destrămare/destructurare - n.r.).

Ischinger aminteşte că aceste tensiuni erau deja vizibile la Conferinţa de Securitate de la München de anul trecut. Discursul vicepreşedintelui american JD Vance, care a atras o atenţie considerabilă şi în afara conferinţei, a ilustrat cât de diferită este perspectiva actualei administraţii asupra unor chestiuni cheie, în comparaţie cu consensul liberal-internaţionalist bipartizan care a ghidat mult timp marea strategie a SUA. Implicaţiile acestei schimbări, atât pentru Europa, cât şi pentru restul lumii, sunt dificil de supraestimat.

„Având în vedere importanţa acestei recalibrări a politicii externe a SUA, am decis ca Raportul de securitate de la München din acest an să abordeze direct problema evidentă. Multe dintre celelalte provocări de pe agenda de lucru – de la arhitectura de securitate a Europei la principiile cheie ale dreptului internaţional, comerţ şi tehnologie – sunt strâns legate de viziunea în evoluţie a Statelor Unite asupra ordinii internaţionale”, explică Ischinger.

„Indiferent de modul în care se poate evalua politica externă a actualei administraţii americane, un lucru este clar: aceasta schimbă deja lumea şi a declanşat o dinamică ale cărei consecinţe complete abia încep să se manifeste. Sperăm că acest raport va contribui la o dezbatere constructivă şi informată cu privire la aceste probleme, iar Conferinţa de Securitate de la München va putea contribui din nou la promovarea dialogului, a stabilităţii şi, în ultimă instanţă, a păcii într-o lume în rapidă schimbare”, transmite preşedintele MSC.

CE SPUNE RAPORTUL INTITULAT „UNDER DESTRUCTION”

Raportul MSC, intitulat semnificativ „Under Destruction” (În curs de destrămare/destructurare), îl acuză pe Donald Trump că manifestă o dorinţă de distrugere şi că se aliniază cu Vladimir Putin. „Majoritatea Europei urmăreşte cu îngrijorare crescândă sau chiar cu groază declinul Statelor Unite către un «autoritarism competitiv», întrebându-se cât de rezistentă este de fapt democraţia americană”, se arată în raportul de aproximativ 100 de pagini.

Documentul sugerează că liderii europeni trebuie să se adapteze la tehnicile administraţiei Trump. Să devină mai îndrăzneţi în modul în care iau decizii şi în felul în care comunică. Sondajele comandate pentru raport indică faptul că europenii sunt tot mai dispuşi să acţioneze fără leadershipul SUA şi consideră că acesta nu mai este indispensabil.

Raportul include un subtitlu dedicat „demolatorilor” şi notează că Donald Trump este doar cel mai vizibil reprezentant al unui fenomen mai larg din politica contemporană. În mai multe regiuni ale lumii, un număr tot mai mare de lideri au ajuns în prim-plan promiţând să distrugă instituţiile existente, în loc să le reformeze. Javier Milei din Argentina a folosit o drujbă drept accesoriu de campanie, Elon Musk a salutat perturbarea creată de aşa-numitul „Departament pentru Eficienţă Guvernamentală” (DOGE), iar nenumăraţi politicieni au cerut deschis desfiinţarea birocraţiilor, a instanţelor sau a acordurilor internaţionale. Toate acestea indică acelaşi impuls fundamental: convingerea că schimbarea semnificativă cere demolare, nu reparare, se arată în raport.

„Pentru a riposta eficient împotriva celor care doresc să distrugă, este nevoie de mult mai mult curaj politic şi gândire inovatoare. Actorii care apără regulile şi instituţiile internaţionale trebuie să fie la fel de îndrăzneţi ca actorii care caută să le distrugă”, se mai precizează în document. Autorii avertizează liderii că „a te baza pe comunicate sterile, conferinţe previzibile şi diplomaţie prudentă” într-un context global în care adversarii au devenit mai nemiloşi şi mult mai inovatori reprezintă o reţetă sigură pentru eşec.

În secţiunea dedicată Europei, raportul Conferinţei de Securitate de la München avertizează că bătrânul continent intră într-o „perioadă prelungită de confruntare”. Pe măsură ce războiul de agresiune pe scară largă al Rusiei şi campania hibridă în continuă expansiune distrug rămăşiţele ordinii de securitate cooperativă de după Războiul Rece, riscurile cresc semnificativ. „Retragerea treptată a Washingtonului din rolul său tradiţional de principal garant al securităţii Europei - reflectată în sprijinul oscilant acordat Ucrainei şi în retorica ameninţătoare privind Groenlanda - accentuează sentimentul de insecuritate al Europei şi scoate la iveală tranziţia sa neterminată de la consumator de securitate la furnizor de securitate”, subliniază documentul.

AMENINŢAREA RUSĂ

Raportul cuprinde şi o serie de avertismente severe în materie de securitate, menţionând că „unele agenţii de informaţii estimează că Rusia ar putea să-şi reconstituie forţele pentru un «război regional» în zona Mării Baltice în termen de doi ani de la un potenţial armistiţiu în Ucraina şi pentru un război «local» împotriva unui singur vecin în termen de şase luni. Experţii au remarcat că «primele semne ale acestei extinderi a câmpului de luptă sunt deja vizibile», cu «un număr tot mai mare de incidente suspectate a fi ruseşti, inclusiv sabotaj, vandalism, atacuri cibernetice şi incendii criminale».”

„Analiştii consideră în general că aceste operaţiuni sunt eforturi deliberate ale Moscovei de a testa apărarea Europei, de a semăna diviziune, de a intimida publicul şi de a slăbi sprijinul pentru Ucraina, deturnând atenţia către securitatea internă. Europa se confruntă acum cu provocarea de a descuraja în mod proactiv noi provocări, evitând în acelaşi timp o escaladare involuntară”, subliniază raportul.

Studiul atenţionează, de asemenea, că dependenţa Europei de securitatea oferită de SUA generează riscuri noi, în condiţiile în care administraţia Trump şi-a modificat radical priorităţile şi s-a îndepărtat de Europa. „Liderii europeni s-au abţinut mult timp de la critici deschise la adresa politicilor SUA. În schimb, au urmărit o strategie duală: s-au străduit să menţină angajamentul Washingtonului cu aproape orice preţ, pregătindu-se în acelaşi timp cu prudenţă pentru o mai mare autonomie. (...) Confruntările recente privind Groenlanda sugerează, la rândul lor, că strategia de acomodare a Europei ar putea ajunge la limitele sale”, menţionează raportul.

În capitolul de recomandări, documentul afirmă: „Având în vedere urgenţa acestor sarcini şi limitele procesului decizional bazat pe consens, progresul va depinde de coaliţii de conducere curajoase. Avantgardele mai mici, precum ţările din Weimar Plus (Franţa, Germania, Polonia şi Regatul Unit) sau Grupul European al Celor Cinci (primele plus Italia), vor fi esenţiale pentru a impulsiona consolidarea industrială în domeniul apărării, pentru a articula o viziune europeană coerentă pentru Ucraina şi pentru a pregăti UE pentru extindere. Aceste măsuri vor implica împărţirea costurilor şi a riscului politic. Însă ezitarea continuă ar lăsa Europa expusă într-o zonă gri între sfere de influenţă concurente, erodând în mod constant capacitatea sa de a-şi modela propriul destin”, avertizează raportul.