Minunății // Oaza tropicală din R. Moldova

Grădina Botanică // Plante gigantice și din cele care rodesc fructe exotice pot fi admirate chiar la Chișinău

Sub ultimele cojoace ale Babei Dochia, natura abia a început să înverzească. La Grădina Botanică din capitală, însă, serele sunt la fel de verzi ca întotdeauna, iar flori dintre cele mai neobișnuite se ivesc printre frunze.

Colecția de plante tropicale este amplasată pe o suprafață de peste două mii de metri pătrați și este reprezentată de cam tot atâția taxoni. Aceștia sunt împărțiți în plante suculente, subtropicale și tropicale. În colecție sunt prezente specii cu o vârstă de peste 50 de ani. Plantele stârnesc curiozitatea multor vizitatori atât din țară, cât și de peste hotarele ei. Serele au fost admirate de soțiile ambasadorilor, devizitatorii italieni, germani, delegații franceze, americane ș.a.

Plantele dulciurilor, înghețatei și tequilei

Mandarine, lămâi, smochine- fructe pe care obișnuim să le vedem doar în supermarketuri - se găsesc și în serele grădinii. Acestea sunt comestibile și cresc aproape ca în habitatul lor natural. Totodată, în seră se mai găsesc și hibrizi dintre lămâi și grepfrut, experimentându-se și creându-se noi soiuri extravagante. Însă, pentru ca acești arbori străini plaiului nostru mioritic să poată rezista aici „sunt necesare condiții de căldură și umiditate sporită, adaptate fiecărui grup de plante”, spune Tatiana Sârbu, o cercetătoare științifică de la Grădina Botanică.

La seră am putut admira și agava americană, plantă din care se produce tequila. De asemenea, aici întâlnim și arborele fructului papaya, dar și alte fructe aromate pe care „cubanezii le utilizează la prepararea înghețatelor, sosurilor, dulciurilor și altor produse alimentare”, adaugă cercetătoarea.

Pasărea-paradis și coronița lui Hristos

Plantele care ies în evidență, fiind înflorite și în această perioadă, sunt o expoziție de Strelitziareginae, pasăre-paradis numită în cinstea soţiei regelui Angliei George al III-lea, Charlotte, născută în Meclenburg – Strelitz. Această plantă este originară din Africa de Sud şi prezintă un interes deosebit pentru industria floricolă. Tot aici putem admira şi Strelitzianicolai- o plantă gigantică ce poate atinge înălțimea de cinci metri.

Euphorbiamilii (coroană de spini) este o altă plantăatractivă care are și o frumoasă legendă. „Ea a fost denumită Coroana lui Hristos, în urma mărturiilor făcute de credincioşi, potrivit cărora acea coroană de spini de pe capul Mântuitorului era făcută din tulpinile plantei Euphorbia”, povesteşteLiliaIoviţă, cercetătoare stagiară.

„Scaunul execuției”

Pentru cei pasionați de cactuși, la Grădina Botanică este o seră dedicată acestor plante. Aici cresc circa 800 de specii, precum Opuntiabergeriana (limba soacrei), Consolearubescens, chiar și bine cunoscutul Crăciunel. Majoritatea cactușilor vin din Mexic și, spre mirarea multor vizitatori, aceștia fructifică. Fructele lor sunt rare și uscate, dar se utilizează la prepararea diverselor tipuri de prăjituri. LiliaIoviţă ne mai spune că „în America, negrii care lucrau pe plantații erau așezați pe scaunul execuției, un cactus denumit astfel datorită formei și spinilor”.

Planta care se răspândește grație incendiilor

Iubitorii de plaje și zone călduroase se simt cel mai bine în sera plantelor tropicale, în care diverse specii de palmieri bucură ochii vizitatorilor. Aici sunt și plante cu frunzele găurite ca să nu se rupă din cauza ploilor torențiale, precum și plante epifite care nu cresc în sol, ci suspendate pe alți arbori.

Dacă incendiile sunt benefice pentru ceva, atunci pentru Callistemon, o plantă specifică Australiei. Grație incendiilor, aceasta se răspândește, deoarece semințele se află în niște formațiuni lemnoase, carepot fi eliberate cu ajutorul focului. În seră se mai găsesc și plante otrăvitoare numite Defimbasia. „Cei care le cresc în apartamente trebuie să fie prudenți, deoarece acestea pot provoca intoxicații și alergii acute”, ne atenționează cercetătoarea Tatiana Sârbu.

Miros de cafea și cardamom

În alte sere se mai găsește și arborele de cafea din ale cărui boabe îngrijitorii preparau băutura respectivă și „răspândeau mirosul prin toată grădina”, spun angajatorii. Totodată, crește și planta de cardamom, care a devenit unul dintre parfumurile de marcă al bucătăriilor orientale. Cardamomul îşi face simţităprezenţa specială în curry-urile indiene, în reţetemalaezieneşi chiar chinezeşti, în mâncărurile levantine, inclusiv shaorma. Pentruţările arabe, cafeaua și ceaiul cu cardamom sunt niște băuturi rafinate.

„Trăim într-o țară în care se fură”

Colecțiile sunt, într-adevăr, impresionante, dar până să ajungă la ele vizitatorii trebuie să treacă printr-un coridor dărăpănat și rece. Statul nu se grăbește să investească în Grădina Botanică.

Doamna Tatiana Sârbu spune că mai există o problemă.„Suntem într-o țară în care până cineva nu fură ceva, nu se lasă”, zice ea. Îngrijitorii depun efort pentru ca plantele să poată fi admirate, dar au existat foarte multe cazuri în care au fost distruse. Recent au înflorit ghioceii, dar nu au stat prea mult timp înfloriți, pentru că în câteva zile au și dispărut.

Securitatea pe teritoriul Grădinii Botanice nu este suficientă. Peste o sută de ha nu pot fi protejate doar de trei paznici pe zi. Plăcuțele cu „Acces interzis!” sunt inutile. „Vorbitorii de limba rusă spun că nu înțeleg ce scrie, iar cei de limba română spun că nu au văzut”, adaugă cercetătoarea.