Science Corp, startupul fondatorului Neuralink, se pregătește să testeze primul senzor cerebral biohibrid pe pacienți în SUA

Science Corporation, startupul fondat de fostul președinte și cofondator Neuralink, Max Hodak, a atras un neurobiolog de top pentru a conduce primele teste pe oameni din SUA pentru interfața sa biohibridă creier-calculator.

Dr. Murat Günel, șeful Departamentului de Neurochirurgie al Școlii de Medicină Yale, a acceptat să devină consilier științific după doi ani de discuții. Obiectivul său este să realizeze chirurgical implantarea primului senzor pentru o viitoare interfață – una care, în timp, va combina neuroni crescuți în laborator cu componente electronice – în creierul unui pacient.

Science, fondată în 2021, a încheiat luna trecută o rundă de finanțare Seria C de 230 de milioane de dolari, care a evaluat compania la 1,5 miliarde de dolari. Produsul său cel mai avansat este PRIMA, un dispozitiv conceput pentru a reda vederea persoanelor cu orbire cauzată de degenerescență maculară și afecțiuni similare. Tehnologia a fost preluată în 2024, compania a împins-o mai departe în studiile clinice și are în plan să o facă mai larg disponibilă în Europa după obținerea aprobărilor de reglementare, posibil chiar în cursul acestui an.

Hodak a pornit însă compania cu o viziune mult mai amplă: crearea unor canale de comunicare fiabile între calculatoare și creierul uman, atât pentru tratarea bolilor, cât și ca o cale către amplificarea umană, de exemplu prin adăugarea unor simțuri complet noi corpului. El și-a dedicat întreaga carieră acestei idei, de la momentul în care a reușit să intre într-un laborator de neuroștiințe încă din facultate, la fondarea primului său startup de biotehnologie computațională, apoi construirea Neuralink alături de Elon Musk.

Neuralink și alte echipe au reușit deja să folosească senzori electronici pentru a detecta activitatea cerebrală la pacienți cu scleroză laterală amiotrofică, leziuni ale măduvei spinării și alte afecțiuni care rup comunicarea dintre creier și corp. Utilizatorii cu astfel de implanturi pot controla computere sau pot genera cuvinte pe un ecran doar gândindu-se la ele. Totuși, drumul către o piață reală pentru aceste dispozitive rămâne neclar, din cauza provocărilor de reglementare și a numărului relativ redus de pacienți cu diagnostice potrivite.

Hodak a ajuns la concluzia că metoda clasică de a influența creierul prin curent electric, folosind sonde metalice sau electrozi, este o direcție greșită. Tehnologia poate produce rezultate spectaculoase, însă, după cum subliniază Günel, aceste sonde produc leziuni ale creierului care probabil compromit performanța dispozitivelor în timp. Această limitare i-a orientat pe fondatorii Science spre o abordare mai organică.

„The idea of using natural connections through neurons and creating a biological interface between the electronics and the human brain is genius”, a declarat Günel pentru TechCrunch.

Alan Mardinly, cofondator și director științific al companiei, coordonează dezvoltarea senzorului biohibrid Science împreună cu o echipă de aproximativ 30 de cercetători. Dispozitivul final va integra neuroni crescuți în laborator. Acești neuroni pot fi stimulați cu impulsuri de lumină și sunt proiectați să se integreze natural cu neuronii din creierul pacientului, formând o punte între biologie și electronică. În 2024, compania a publicat un working paper care arăta că dispozitivul poate fi implantat în siguranță la șoareci și utilizat pentru a stimula activitatea cerebrală.

În interiorul companiei, accentul este acum pus pe dezvoltarea de prototipuri ale dispozitivului și pe perfecționarea modului în care pot fi cultivate celulele neuronale pentru diferite aplicații terapeutice, astfel încât să îndeplinească standardele de utilizare medicală.

Günel va consilia echipa în faza de pregătire a testelor clinice pe oameni și poartă deja discuții cu comisiile de etică medicală care supraveghează experimentele pe subiecți umani. Primul pas va fi testarea senzorului avansat al companiei, însă fără neuronii integrați, în interiorul creierului unui pacient în viață.

Spre deosebire de un dispozitiv Neuralink, introdus direct în țesutul cerebral, senzorul Science va fi implantat în interiorul cutiei craniene, dar va sta deasupra creierului. Probabil datorită acestei diferențe, compania afirmă că nu intenționează să solicite aprobarea FDA pentru aceste studii, argumentând că micul dispozitiv – care conține 520 de electrozi de înregistrare într-o zonă de dimensiunea unui bob de mazăre – nu prezintă un risc semnificativ pentru pacienți.

Planul echipei este să identifice pacienți care oricum au nevoie de intervenții cerebrale majore, cum ar fi victimele unui accident vascular cerebral care necesită îndepărtarea unei porțiuni din craniu pentru a reduce presiunea provocată de umflarea creierului. În astfel de situații, Günel se așteaptă să poată așeza senzorul pe suprafața cortexului și să îi evalueze siguranța și eficacitatea în măsurarea activității cerebrale.

Günel este de părere că dispozitivul ar putea contribui la tratarea mai multor afecțiuni neurologice, dacă se dovedește funcțional. Una dintre primele utilizări ar putea fi livrarea unei stimulări electrice blânde către celulele afectate din creier sau măduva spinării pentru a încuraja vindecarea. O aplicație mai complexă ar fi monitorizarea activității neurologice la pacienții cu tumori cerebrale și furnizarea de avertismente timpurii îngrijitorilor în legătură cu crizele epileptice iminente.

Dacă potențialul complet al acestor dispozitive va fi valorificat, Günel se întreabă dacă nu ar putea fi oferite tratamente mai eficiente pentru boli precum Parkinson, o afecțiune progresivă care privează treptat pacienții de controlul asupra propriului corp. Opțiunile actuale includ transplanturi experimentale de celule cerebrale și stimulare cerebrală profundă cu impulsuri electrice, însă niciuna nu a demonstrat convingător că poate opri evoluția bolii.

„I imagine this biohybrid system as combining those two—you have the electronics, and you have the biological system”, a declarat el pentru TechCrunch. „In Parkinson’s, for example, we cannot stop the progression of the disease; in neurosurgery, all we are doing is putting an electrode to stop the tremors. Whereas if you can really put the [transplanted] cells back in the brain, protect those circuits, there’s a chance, and I believe it’s a good chance, that we can stop progression of the disease.”

Totuși, până acolo este mult de lucru. Günel consideră că ar fi „optimist” să ne așteptăm ca testele pe oameni să înceapă în 2027.