Mesajul PUN cu prilejul împlinirii a 102 ani de la UNIREA Basarabiei cu România: „Reunificarea înseamnă o viață mai bună pentru toți locuitorii din R. Moldova, indiferent de naționalitate”

R. Moldova nu mai poate fi astăzi pe cont propriu, mai ales că după proclamarea independenții a cunoscut o involuție resimțită de toți, susține Partidul Unității Naționale (PUN), condus de Octavian Țîcu, într-un comunicat de presă remis presei cu ocazia împlinirii a 102 ani de la Uniirea Basarabiei cu România.

„Evoluția Basarabiei după Unirea din 1918 și involuția R. Moldova după 1991, performanțele înregistrate de România ca stat membru al NATO și Uniunii Europene, stau dovadă faptului că unica șansă de revenire a R. Moldova în spațiul de securitate și bunăstare euroatlantic este reunificare celor două state românești. Doar prin reunificare cu România vom deveni cetățeni europeni, vom putea călători, învăța și munci în UE fără restricții; vom fi apărați și protejați de NATO; vom avea investiții majore, drumuri mai bune și industrie performantă; gaze și energie electrică mai ieftine, pensii și salarii de 3-4 ori mai mari; subvenții în agricultură și posibilitatea de a vinde produsele pe o piață de 560 de milioane de locuitori, fără nici un fel de restricție; vom avea o justiție corectă, în care hoții și corupții vor ajunge la pușcărie; minoritățile vor avea drepturi de expresie politică, lingvistică și culturală garantate de legislația românească și cea europeană”, a declarat deputatul Octavian Țîcu.

Potrivit acestuia, la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării a adoptat Declaraţia istorică de Unire a Basarabiei cu România, care punea temelia reunificării provinciilor românești în cadrul statului unitar român.

Actul Unirii din 27 martie a fost întărit de mai multe decizii istorice printre care votul Sfatului Țării din 27 noiembrie/9 decembrie 1918 privind Unirea necondiționată; Declarația de Unire a celor 90 deputați și 35 senatori din Basarabia, care la 16 noiembrie 1919, imediat după primele alegeri parlamentare din România, reconfirmau adeziunea față de actele Unirii din 27 martie și 27 noiembrie 1918; Aprobarea actului de Unire a Basarabiei cu România de către Adunarea Deputaților și Senatul Parlamentului român la 29 decembrie 1919; Legea asupra ratificării Unirii Basarabiei cu România, promulgată de regele Ferdinand I la 31 decembrie 1919.

Din punct de vedere internațional, votul din 27 martie 1918 a fost consfințit prin Tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920, semnat de Imperiul Britanic, Franța, Italia și Japonia, prin care se recunoștea suveranitatea României asupra Basarabiei.

Actul de Unire, promulgat de Sfatul Țării „de-a pururi și pentru totdeauna”, punea începutul unui procesul de modernizare realizat pe fundalul unificării şi integrării provinciilor istorice într-un context comun românesc şi general european. Votul universal şi alegerile libere, instituirea sistemului de partide, respectarea drepturilor fundamentale ale omului, principiul descentralizării administrative, reformarea relaţiilor de proprietate, accesul la educaţie românească și europeană,servicii publice moderne, conectarea directă la circuitul politic, economic, educaţional, cultural sau sportiv românesc, european şi internaţional, au fost doar câteva elemente esenţiale ale conturării identităţii românești și europene a basarabenilor după Unire.

„În același timp, Unirea cu România a salvat Basarabia de efectele dezastruoase ale revoluției și războiului civil din Rusia, de anexarea teritoriului dintre Prut și Nistru la Rusia sovietică, fapt ce a prevenit pentru douăzeci și doi de ani represiunile comuniste, foametea și deportările, deznaționalizarea, precum și efectele devastatoare ale Marii Terori staliniste din anii 1937-1938.

Aducem pe această cale un omagiu generației Unirii, oamenilor politici ai României și Basarabiei, care în acele timpuri dificile au dat dovadă de responsabilitate și maturitate politică, punând mai presus de orice deziderat politic idealul de reîntregire și unitate românească. Ca o chemare pentru posteritate și mai ales pentru generația politică actuală a Basarabiei va rămâne îndemnul prim-ministrului român Alexandru Marghiloman, care salutând la 27 martie 1918 votarea Unirii a declarat că „se închină acestor deputați, care fără preocupări egoiste, putând să rămână conducătorii unui Stat, au voit mai bine să fie servitorii unei națiuni”, a mai spus Țîcu, la 102 de la Unirea Basarabiei cu România.