MARŞ ISTORIC. Peste 1 milion de oameni vor ieși astăzi în stradă, la Paris

Parisul va deveni capitala mondială a luptei împotriva terorismului duminică, printr-o reuniune internaţională şi un marş republican la care vor participa peste un milion de persoane, între care zeci de lideri străini, după atentatele comise de trei jihadişti şi soldate cu 17 morţi.

Lideri din toată lumea, partide, sindicate, grupuri religioase evreieşti, creştine, musulmane, asociaţii, personalităţi, toate elementele par întrunite pentru a face din 11 ianuarie o zi istorică.

Iniţial era un miting în memoria victimelor celor trei jihadişti, ucişi între timp de forţele de securitate: caricaturiştii de la revista satirică Charlie Hebdo masacraţi miercuri de fraţii Said şi Cherif Kouachi, apoi o tânără poliţistă ucisă joi şi patru persoane omorâte vineri într-un magazin evreiesc de Amedy Coulibaly. Însă mitingul s-a transformat progresiv într-un summit cu înaltă rezonanţă diplomatică.

Cuplul regal iordanian, premierul israelian şi preşedintele palestinian erau aşteptaţi la Paris pentru a se alătura preşedintelui Francois Hollande începând cu ora 15.00. Vor fi prezenţi şi preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.

Înaintea lui Hollande, un singur preşedinte francez a mai participat la o manifestaţie de stradă: Francois Mitterrand, în 1980, după profanarea cimitirului evreiesc din Carpentras, în sud-estul Franţei.

Marşul se va desfăşura pe o distanţă de trei kilometri, între Piaţa Republicii şi cea a Naţiunii, din estul Parisului.

Vor participa de asemenea opt preşedinţi africani şi numeroşi lideri europeni, printre care preşedintele român Klaus Iohannis, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi al Parlamentului European, Martin Schulz, premierul Marii Britanii, David Cameron, şi cel spaniol, Mariano Rajoy, premierul Italiei, Matteo Renzi, precum şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi cancelarul german Angela Merkel.

De asemenea, şi-au anunţat participarea la acest miting secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, premierul Turciei, Ahmet Davutoglu, şi cel ungar, Viktor Orban, preşedinta Elveţiei, Simonetta Sommarugale, şi prim-miniştrii danez, Helle Thorning-Schmidt, belgian, Charles Michel, olandez, Mark Rutte, grec, Antonis Samaras, portughez, Pedro Passos Coelho, ceh, Bohuslav Sobotka, şi leton, Laimdota Straujuma.

În total, vor fi aproape 50 de şefi de state şi Guverne, pe care Francois Hollande, prezent pe toate fronturile în timpul crizei, îi va primi întâi la palatul prezidenţial Elysee.

Preşedinţia a salutat „mobilizarea internaţională excepţională" şi „unitatea naţională". De altfel, un sondaj publicat sâmbătă seara de Paris Match arată că după cele trei zile tragice, 97 la sută dintre francezi consideră necesar să se dea dovadă de unitate naţională.

La marşul republican, familiile victimelor vor deschide cortegiul, urmate de Hollande şi oaspeţii străini, apoi de personalităţile politice franceze.

Toate partidele vor fi prezente, cu excepţia Frontului Naţional, a cărui preşedintă, Marine Le Pen, a denunţat excluderea formaţiunii sale de extremă-dreapta de la mitingul parizian şi a făcut apel la manifestaţii în provincie.

Mobilizarea impresionantă înregistrată sâmbătă în oraşele franceze din provincie - 700.000 de persoane în total, potrivit ministrului de Interne - părea să anunţe o prezenţă mult mai mare în capitală, duminică.

Ministrul de Interne, Bernard Cazeneuve, a estimat că vor fi „sute de mii" de manifestanţi, în timp ce premierul Manuel Valls a vorbit despre „milioane".

Recordul în Franţa a fost de 1,5 milioane de persoane care au ieşit în stradă după victoria la Campionatul Mondial de fotbal din 1998.

Valls a promis măsuri excepţionale de securitate, cu mobilizarea a 2.200 de membri ai forţelor de ordine, închiderea a zece staţii de metrou şi interzicerea staţionării vehiculelor.

Acest miting de amploare intervine în condiţiile în care planul de securitate Vigipirate este la cel mai ridicat nivel - alertă de atentat - în regiunea pariziană.

În cadrul acestui plan, 2.000 de poliţişti şi 1.350 de militari vor proteja obiectivele sensibile de la Paris şi din regiunea sa, precum sediile instituţiilor de presă, lăcaşuri de cult, şcoli confesionale, clădiri publice, reprezentanţe diplomatice.

Acoperirea mediatică ar urma să fie de asemenea excepţională, aşa cum a fost pe tot parcursul crizei comparate cu un "11 septembrie" francez.