INTERVIU // Piersicile – fructele longevităţii

Sursa: rador.ro

Parfumate, zemoase şi gustoase, piersicile aduc nenumărate beneficii pentru sănătate, fiind considerate „fructele longevităţii”. Ce conţin piersicile şi ce beneficii aduc acestea organismului aflăm de la doamna Livia Nena, biolog cu specializare în nutriție.

Livia Nena, biolog–nutriționist: Piersicile au gust dulce-aromat, sunt zemoase, deosebit de gustoase şi hidratează organismul. Dar, bineînţeles, ele reprezintă şi o sursă bogată de vitamine (C, B5, E, provitamina A) şi minerale(fier, magneziu, fosfor, zinc, iod, potasiu, seleniu) cu proprietăţi terapeutice.

Piersica proaspătă conţine (la 100 gr): 86,5 gr apă, 0,9 g albumină, 10,4 g hidraţi de carbon (foarte important pentru persoanele cu diabet), 0,9 g fibre alimentare, 0,7 g acizi organici liberi, 363 mg potasiu, 20 mg calciu, 16 mg magneziu, 34 mg fosfor, 4,1 mg fier, 50 mg provitamina A 0,70 mg vitamina PP, 10 mg vitamina C.

Fiind bogate în principii bioactive însemnate şi preţioase, automat există efecte curative asupra organismului. Avem câteva pe care le enumăr:

Prin conţinutul bogat de fibre, piersicile sunt indicate persoanelor care au probleme digestive, care au un tranzit intestinal dificil. Ele favorizează digestia, înlătură constipaţia şi au un efect benefic împotriva hemoroizilor. În ceea ce priveşte sfera gastrointestinală, specific următorul lucru: există persoane cu hiperaciditate gastrică şi în acest caz o cantitate prea mare de piersici mâncată poate crea probleme de aciditate gastrică cu efecte nedorite, cum ar fi: durerea, senzaţia de arsură stomacală, balonare (persoanele care au probleme cardiace întotdeauna trebuie să evite balonările).

Antioxidanţii din aceste fructe inactivează radicalii liberi. Piersicile conţin principii bioactive care au efect de inactivare a radicalilor liberi şi menţin integritatea celulei, astfel că piersicile luptă împotriva apariţiei cancerului şi a afecţiunilor cardiovasculare.

Tot prin conţinutul de antioxidanţi, piersicile întârzie procesul de îmbătrânire şi ajută la menţinerea frumuseţii tenului. La acest capitol, cel al frumuseţii tenului, subliniez faptul că se pot aplica chiar măşti – atenţie! – cu fructul decojit. Se poate face ca o pastă, un piure de piersici care se poate aplica pe ten.

Efectele benefice ale piersicilor sunt recunoscute şi în cazurile de litiază urinară, probleme ale ficatului, reumatism şi gută, datorită acţiunii diuretic-depurative.

Au un efect energizant, înlătură oboseala şi întăresc imunitatea organismului. Prin conţinutul de fosfor ajută şi la echilibrarea sistemului nervos.

Reduc conţinutul de colesterol din sânge şi sunt indicate în cazul anemiilor, dar şi în cazul afecţiunilor renale (nefrită, calculi renali).

Au un efect benefic împotriva astmului, împotriva bronşitei, a tusei seci şi a hipertensiunii arteriale.

Consumul regulat de piersici combate insomnia şi îmbunătăţeşte vederea nocturnă.

Reporter: Pe ce perioadă se poate ţine o cură de piersici? Se pot consuma împreună cu alte alimente?

Livia Nena, biolog–nutriționist: Prin cura de piersici nu trebuie să înţelegem o dietă alcătuită exclusiv din aceste fructe. Pentru stimularea funcţiilor digestive şi menţinerea unei cantităţi optime de minerale şi mai ales de fier în sânge se recomandă consumul a 3-4 piersici crude, cu coajă, dimineaţa, în loc de micul dejun clasic, timp de 1-2 săptămâni. De asemenea, sucul proaspăt de piersici este foarte sănătos. Este bine a se bea 1-2 pahare de suc între mese sau dimineaţa pe stomacul gol.

Reporter: Căror categorii de persoane sunt contraindicate piersicile?

Livia Nena, biolog–nutriționist: Foarte important: piersicile pot provoca persoanelor care sunt predispuse la alergii un sindrom de alergie orală (urticaria de contact). Deci persoanele care se ştiu alergice, trebuie să fie în principal atente. Unele persoane alergice la polen, la căpşuni etc. pot prezenta la consumul de fructe şi legume de sezon aşa-numitul sindrom de alergie orală (urticarie de contact). Aceasta se manifestă prin mâncărimi ale nasului, ale buzelor, edem la nivelul buzei şi a limbii. În cazurile severe poate apărea şi umflarea glotei, ceea ce poate duce la dificultăţi în respiraţie. De exemplu, persoanele sensibile la polenul de arbori, în special mesteacăn, pot fi alergice şi la mere, pere, caise, piersici, cartofi noi, ţelină, morcovi şi tomate.

Reporter: Ce beneficii aduc în plus organismului nectarinele (piersicile cu pieliţă) faţă de piersicile clasice (piersicile cu puf)?

Livia Nena, biolog–nutriționist: Nectarinele nu se deosebesc cu aproape nimic de piersicile clasice, doar că ele sunt mai dulci, deci au un indice glicemic mai ridicat faţă de celelalte piersici (cu puf) sunt mai încărcate glucidic – atenţie, cei cu diabet! De asemenea, nectarinele au potenţial alergic mai scăzut, datorită faptului că nu conţin puful tipic piersicilor clasice. Deci, practic când vorbim de proprietăţile terapeutice benefice ale piersicilor clasice putem să introducem aici şi nectarinele.

Reporter: Deci persoanele alergice la piersici pot consuma nectarine?

Livia Nena, biolog–nutriționist: Da, mai degrabă.

Deci mâncând piersici ne putem feri de cancer, obezitate, colesterol crescut, staze sangvine şi limfatice, boli neurodegenerative. Piersicile ajută la sănătatea vederii prin conţinutul de carotenoizi, la sănătatea sistemului nervos şi la sănătatea oaselor şi dinţilor.

Reporter: Vă mulţumim.

Sursa: rador.ro