INTERVIU // Igor Munteanu: „Mi se pare clar că PLDM și PL nu ar trebui să facă un bloc alternativ celui deja anunțat, PPDA-PAS, iar acțiunile solitare ar putea fi penalizate”

Fără o alternativă democratică, regimul aflat la putere în R. Moldova nu va pleca de la sine, iar republica ar putea aluneca într-un autoritarism necamuflat, cu instituții și practici abuzive.

De această părere este fostul Ambasador al R. Moldova în SUA, Igor Munteanu, membru al Mișcării de rezistență ACUM, format de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA).

Într-un interviu acordat Ziarului NAȚIONAL, Igor Munteanu comentează cerințele liberal-democraților și ale liberalilor vizavi de participarea la alegerile din februarie 2019 alături de viitorul bloc ACUM, dar și practica moldovenească de sfărâmițare a blocurilor electorale imediat ce ajung în Parlament.

De asemenea, Igor Munteanu se referă la condițiile care au dus relațiile R. Moldova cu partenerii occidentali la cel mai jos nivel din ultimii 20 de ani și la așteptările pe care le au cetățenii de la scrutinul parlamentar din februarie 2019.

Dle Igor Munteanu, campania electorală pentru parlamentarele din februarie 2019 se apropie și partidele din R. Moldova își fac strategii în conformitate cu noile reguli ale Codului Electoral. Dvs. v-ați alăturat Mișcării ACUM care poartă discuții cu PLDM și PL vizavi de coordonarea candidaților din circumscripțiile electorale. Credeți că dreapta politică este capabilă să ajungă la un consens vizavi de participarea în alegeri, fără ca un partid de pe acest segment să încurce celuilalt?

Câteva precizări necesare. Am susținut Mișcarea de rezistență ACUM ca o formă de mobilizare a protestelor cetățenești contra abuzurilor comise de guvernare, dar și de proiectare a unei strategii reziliente de recuperare a statului de drept în R. Moldova. Inamicul declarat al statului de drept în R. Moldova este actualul regim cleptocratic de guvernare, cunoscut și sub numele binom, orientat și spre Est, și spre Vest.

Ca și zeul latin Janus, zeul cu două fețe, acest regim trăiește din cultivarea semințelor de conflict și dezbinare, nu din construcție politică și proiecte pozitive, din ambiguități și riscuri, pe care oamenii raționali nu și le-ar asuma. Nu-i deloc întâmplător că Janus era așezat în lumea latină alături de zeul Portunus, zeitatea porturilor, vechile forme de aeroporturi moderne (prietenii știu de ce!), transformat în Fortunus ulterior și care trădează înclinația celor care-l venerează spre aventură și riscuri.

Este limpede că, fără o alternativă democratică, acest regim cleptocratic nu va pleca de la sine, iar R. Moldova nu are alte cale decât să lunece într-un autoritarism necamuflat, însemnat de practici și instituții abuzive, care servesc astăzi doar unor grupuri clientelare.

Mișcarea ACUM a luat decizia de a se îndrepta spre formarea unui bloc electoral pentru viitoarele alegeri parlamentare din 24 februarie 2019. Apropierea de scrutin a adus pe agendă și aceste discuții politice, inclusiv cu partidele pe care le-ați menționat. Este în interesul tuturor grupurilor politice proeuropene să pună capăt acestui regim cleptocratic.

Cum comentați declarațiile liderilor PLDM și PL, potrivit cărora un partid care nu participă la alegeri nu beneficiază de mai multe privilegii legale, că li s-ar pregăti „o țeapă” prin selectarea doar a unor persoane din aceste partide sau refuzul liberalilor de a se supune filtrului de integritate?

Alegerile sunt un test de inteligență și maturitate pentru partide. Discuțiile despre „țepe” și „șmecherii” nu sunt nici folositoare și nici propice.

În mod obiectiv, fiecare dintre actualii actori politici este obligat să-și optimizeze resursele și să atingă obiectivele care i se potrivesc cel mai mult, folosind tactici și metode care-i convin sub aspect politic, cu rezerva că acestea nu contrazic reperele morale ale votanților săi prin care aceștia se legitimează.

Mi se pare clar că PLDM și PL nu ar trebui să facă un bloc alternativ celui deja anunțat, PPDA-PAS, iar acțiunile solitare ar putea fi penalizate.

Sper să existe soluții pentru sensibilități și apropiere de criteriile puse la temelia blocului electoral PPDA-PAS. Ar fi de salutat că există discuții - acestea fac parte din scenografia normală a perioadei preelectorale - dar aș pune accent pe viitor pe matematica votului cumulativ și a căutării de soluții electorale cât mai practice.

Un bloc electoral, anunțat de PAS și PPDA, presupune și un prag electoral mai mare de trecut. Există siguranța accederii în Parlament într-o asemenea formulă?

Aveți dreptate. Parlamentul R. Moldova a neglijat în 2017 majoritatea recomandărilor furnizate de Comisia de la Veneția în privința pragului electoral și a stabilit, la art.95, alin (2), un prag de reprezentare de 6% pentru un partid politic și 8% pentru un bloc electoral, de două ori mai mare de fapt în comparație cu sistemul proporțional precedent în care un partid politic ce atrăgea 6% putea delega cel puțin 6 deputați în legislativul național, în timp ce, în noile condiții, același partid politic va putea delega în Parlament cel mult 3 deputați.

Și pentru că 51 de locuri vor fi distribuite în viitorul legislativ prin intermediul circumscripțiilor majoritare uninominale, acest prag electoral se va aplica doar listelor naționale, nu și candidaților care vor primi botezul focului în cadrul circumscripțiilor uninominale.

Eu cred că cele două partide care stau la bazele viitorului bloc electoral ACUM au suficientă încredere în electoratul cu care interacționează și sunt convinse că vor accede în Parlament.

Experiența blocurilor este una „nefericită” în R. Moldova. Să ne amintim de Blocului electoral „Moldova Democrată” (BMD), condus de Serafim Urechean care, imediat după accederea în Parlament în anul 2005, a rămas cu 13 deputați din 34. Fără a avea loc vreo şedinţă comună a noilor deputaţi din BMD, Dumitru Diacov a părăsit blocul şi a format fracţiunea democrată din 8 deputaţi. Și trei social-liberali în frunte cu Oleg Serebrian au plecat, urmând apoi grupul lui Dumitru Braghiș etc. Ce siguranță există acum că aripa PPDA, de exemplu, nu se va desprinde din bloc pentru a negocia eventuale alianțe postelectorale?

Experiența politică a statelor aflate în tranziție este destul de controversată în această privință. Sunt blocuri care au reușit să-și atingă scopurile și altele care au capotat lamentabil. Este corect să ne punem întrebări legate de rezistența unor blocuri și partide politice, dar nu ar trebui să împingem speculațiile până la punctul în care am pune semnul egalității PPDA - un partid care s-a călit în ultimii trei ani printr-o opoziție principială și directă cu actualul regim cleptocratic - și grupuscule slabe care-au jucat rolul de figuranți în diverse piese scrise de alții.

O zicală mai veche spune că nu se vorbește de frânghie la casa spânzuratului, ceea ce ar sprijini motivul întrebării pe care chiar acum ați formulat-o. Istoria formării blocurilor este o afacere tulbure atunci când este redusă la discreția exclusivă a câtorva lideri, care-și ridiculizează simpatizanții și își asumă toate meritele, monetizând-și pozițiile deținute.

Cu totul altceva este atunci când presiunea publică și realizarea acută a scpului ajută la formularea practică a sarcinilor politice și a normelor care stăpânesc coeziunea politică a celor care sunt dispuși să le atingă.

La modul practic, eu cred că există două mecanisme de prevenire a unor incidente pe viitor: primul - angajamentul individual al viitorilor deputați de a rămâne loiali idealului politic la care aderă și doi – filtrele prin care acești candidați au fost selectați și promovați față de alți oameni deosebiți care nu au fost. Evoluția postelectorală va depinde însă nu doar de formularea operațională a scopurilor politice pentru scrutin, dar și de capacitatea efectivă de a răspunde viitoarelor crize, de contextul, factorii, narativele apropiatului ciclu politic, care nu pare să semene cu nimic din ce-am avut până în prezent.

Există o falsă dezbatere în acest moment dacă trebuie ori nu trebui să participi la scrutin atunci când mulți ar putea avea senzația că partidul puterii reușește „să pună ștampilă la tot ce mușcă în această țară”, cum spunea recent un respectat comentator politic. Vine o zi, însă, în care orice om își ia porția de libertate, chiar și fără învoire de la stăpânire. Asta o știu și beneficiarii actualului regim cleptocratic din R. Moldova și tocmai din acest motiv poveștile pe care le tot îndrugă aceștia întruna despre așa-zisa stabilitate politică sunt false și puțin credibile.

Maia Sandu a declarat recent că liderii PAS și PPDA vor candida atât în circumscripții, cât și pe lista electorală a viitorului bloc. Unde vom putea regăsi numele Dvs. la alegeri?

Aveți puțină răbdare. Listele și candidații viitorului bloc electoral vor fi anunțate în termenele prevăzute de Codul Electoral și după un important efort intern de consultări și calibrări judicioase ale componentelor Platformei ACUM.

Nu ar trebui să existe pretexte care ar servi actualului regim pentru a interveni ulterior și deturna rezultatele alegerilor, așa cum au făcut-o în cazul alegerilor din municipiul Chișinău. Am mai spus – va trebui să-i batem cu propriile lor arme și cu atât mai plăcută va fi, sper, victoria forțelor democratice.

V-am văzut în mai multe vizite în teritoriu în ultimul timp, alături de membrii Mișcării ACUM. Ce vă spun cetățenii R. Moldova că-și doresc de la politicieni sau ce așteptări au vizavi de alegerile din februarie?

Noi suntem o echipă responsabilă și tratăm opiniile oamenilor simpli la modul cel mai serios. Oamenii deștepți văd cum se înglodează actualul regim în propriile minciuni, iar relațiile cu partenerii occidentali sunt, după cum confirmă și europarlamentarii care monitorizează evoluțiile R. Moldova, la cel mai jos nivel din ultimii 20 de ani.

Ca și alți colegi din Mișcarea de rezistență ACUM, noi vizităm cu regularitate micile orașe și localitățile dinafara capitalei, autorități raionale și sate care abia de se mai țin la un loc datorită politicilor păguboase ale acestui guvern de centralizare excesivă a banilor publici și de politizare a oricărei decizii administrative.

Mulți dintre noi nu-și amintesc ca acest sistem draconic de intimidare sistematică a liderilor opoziției și de sancționare a nesupușilor să fi existat nici măcar în cele mai proaste perioade de guvernare PCRM, iar în acest moment tot ce-a fost mai penibil și mai urât de populație se întâmplă sub fanioanele „celei de-a 4 căi spre nicăieri”, anunțate cu trâmbițe și fanfare de liderii PD, imediat salutate fierbinte și de liderii PSRM.

Plâng oamenii de deznădejde contra instalării acestui „cult totalitar”. Contează nu doar ceea ce spunem cetățenilor din teritoriu, așa cum le spuneți Dvs., dar și ce auzim de la oamenii care nu mai suportă machiavelismul celor câtorva partide ale binomului ei, iar conceptul de „Moldovă profundă” este atât de străin și chiar opus rapoartelor supraoptimiste ale PD prin intermediul canalelor aservite propagandei de partid, încât adeseori lumea de la țară are impresia că trăiește pe o altă planetă.

Totuși, pentru că tot răul are și partea sa de bine, eu cred că aceste presiuni ajută ca oamenii să realizeze mai clar cererea pentru o alternativă democratică, capabilă să construiască o guvernare mai responsabilă și mai dedicată efortului național de dezoligrahizare a R. Moldova, un obiectiv central pentru Mișcarea ACUM și pentru toți cei care au aderat la ea.

Vă mulțumim pentru interviu!