O mamă din India a alergat desculță 3 kilometri pentru educația fiicelor sale și a câștigat 31 de dolari

O femeie în vârstă de 47 de ani din India a devenit celebră după ce a câștigat desculță o cursă de 3 kilometri, deși nu avusese niciun fel de pregătire sportivă.

Văduva Ramabai Ranveer a participat la competiție pentru a obține premiul de 3.000 de rupii, bani pe care intenționa să îi folosească pentru educația celor două fiice ale sale.

Când a trecut prima linie de sosire, Ramabai, originară din Maharashtra, în vestul Indiei, a fost încântată. Premiul de 3.000 de rupii (n.red. 31 de dolari) urma să o ajute să cumpere cărți și materiale de studiu pentru fiicele sale. Suma nu acoperea nici pe departe costurile învățământului superior din India și nici măcar taxa pentru cursurile de la centrul de pregătire unde una dintre fiice se pregătește pentru un examen de recrutare în sectorul public.

Imaginile cu alergarea ei desculță au circulat rapid pe rețelele sociale, stârnind reacții puternice într-un moment în care sistemul educațional din India se află sub o atenție neobișnuit de mare.

„Este un motiv de glorie sau o sursă de rușine pentru noi, ca societate?”, a comentat un internaut.

În scurt timp, o femeie care nu își imaginase niciodată că va deveni alergătoare a ajuns să fie prezentată drept simbolul unui fenomen mult mai amplu: eforturile extraordinare pe care unele familii din India sunt dispuse să le facă, în speranța că educația le va oferi copiilor o viață mai bună.

Pentru Ramabai, decizia de a participa la cursă a fost simplă.

„Fiica mea cea mare a venit la mine dis-de-dimineață și mi-a spus: «Mami, vreau să particip la o cursă de alergare»”, a povestit ea din locuința sa din districtul Beed.

„Am întrebat-o unde are loc cursa, iar ea mi-a spus că este în apropiere. Mi-a zis că, dacă va câștiga premiul în bani, acesta o va ajuta cu cheltuielile pentru educație.”, a zis Ramabai.

Fiica ei cea mică, Arati, locuiește în Nanded și întâmpina dificultăți în a-și permite cărțile de care avea nevoie.

„Nu am putut să-i trimit bani ca să-și cumpere cărți și, din această cauză, nu a mai vorbit cu mine la telefon timp de opt zile. Așa că am decis că trebuie să alerg și să câștig cursa”, a povestit Ramabai.

Când papucii au început să-i alunece din picioare, femeia i-a scos, și-a strâns sari-ul și a continuat să alerge desculță. Astfel, s-a desprins de celelalte concurente și a câștigat cursa la categoria feminină de vârstă 30-60 de ani.

Fiica ei cea mare, Pooja, a câștigat și ea un premiu, după ce s-a clasat pe locul al doilea la categoria sa de vârstă. Însă laudele ei s-au îndreptat către mama sa, pe care a descris-o drept o femeie curajoasă.

„Am făcut orice muncă pe care am putut să o găsesc”, a spus ea. „Am cules soia și năut de pe terenurile altor oameni. Am strâns și turmeric, l-am prelucrat și apoi l-am vândut.”

Ramabai a abandonat școala la vârsta de 13 ani. Ea spune că fiicele sale ar trebui să aibă oportunitățile pe care nu le-a avut niciodată.

„Cred că, atât timp cât sunt în viață, trebuie să fac tot ce pot pentru a le oferi fiicelor mele o educație bună.”, a zis femeia.

Această aspirație este împărtășită de milioane de familii din India. Însă parcurgerea întregului sistem educațional și obținerea unei cariere stabile pot presupune ani de pregătire, o competiție acerbă și, pentru multe familii, cheltuieli considerabile.

Una dintre fiicele lui Ramabai se pregătește pentru recrutarea în poliție, iar cealaltă pentru serviciul public. Sunt două căi extrem de competitive către siguranța și statutul social asociate unui post râvnit și stabil în administrația publică.

Milioane de tineri indieni petrec ani întregi pregătindu-se pentru astfel de examene. Ei cheltuiesc adesea bani pe cursuri de pregătire și materiale de studiu. Încrederea în sistem a fost însă zdruncinată de acuzațiile repetate privind scurgeri de subiecte și alte nereguli.

Controversele au alimentat un sentiment mai larg de frustrare în rândul tinerilor indieni, în ceea ce privește educația, locurile de muncă și promisiunea tot mai nesigură a unui viitor stabil. Această frustrare a contribuit, de asemenea, la apariția unor proteste conduse de studenți și a unor mișcări ale tinerilor care cer schimbări în sistemul de educație din India.

Pentru familii precum cea a văduvei, educația este un obiectiv pentru care fac sacrificii în fiecare zi. După moartea soțului ei, Ramabai a acceptat orice muncă pe care a putut să o găsească. Acum gătește la centrul de pregătire unde una dintre fiicele sale se pregătește pentru examenul de recrutare în poliție.

Eforturile femeii au atras și atenția autorităților. La începutul acestei luni, președintele Curții Supreme a Indiei, Surya Kant, le-a cerut autorităților locale să îi acorde un ajutor financiar de 50.000 de rupii.

Sukhadeo Thorat, fost președinte al University Grants Commission, spune însă că povestea familiei evidențiază probleme structurale mai ample.

„Dacă o femeie este nevoită să lupte atât de mult pentru educația fiicelor sale, acest lucru arată că programele guvernamentale din domeniul educației nu ajung în mod adecvat la oameni”, a declarat el. „Atât guvernul central, cât și guvernele statelor derulează o varietate de programe. Problema este că implementarea acestora rămâne deficitară.”, a mai zis el.

Pentru Ramabai, însă, dezbaterea este secundară. Cel mai important lucru este ca fiicele sale să aibă un viitor mai bun.

„Nu vreau ca ele să treacă prin greutățile cu care m-am confruntat eu”, a spus ea. „Nu vreau să fie nevoite să meargă prin noroi sau să călătorească sub soarele arzător și prin ploaie. Tot ceea ce am îndurat eu, nu vreau ca fiicele mele să îndure la rândul lor.”