INTERVIU // Chiril Gaburici: „Terenul pe care va fi construită Arena Chișinău a fost, este și va rămâne proprietatea statului. Arena, de asemenea, va rămâne a statului, după ce se va achita integral”

Unul dintre cele mai discutate proiecte din ultimul timp este cel cu privire la construcția, în maximum un an, a unei săli polivalente la Stăuceni, suburbie a capitalei. Arena Chișinău a fost anunțată, la începutul lunii martie curent, la o conferință de presă susținută de Vlad Plahotniuc și Andrian Candu după o ședință a Partidului Democrat, iar Guvernul și Parlamentul au găsit deja terenul și l-au alocat acestui proiect, schimbându-i destinația cu o viteză uluitoare.

Discuțiile cu privire la Arena Chișinău sunt contradictorii, iar una dintre cele mai mari temeri este că statul va rămâne și fără Arenă, și fără cele 70 de hectare de teren de la Stăuceni, în favoarea partenerului privat care este căutat acum de Guvern pentru construcția sălii.

De ce anume acum, în an electoral, un asemenea proiect, de ce nu și-l asumă statul integral și cui îi va aparține, totuși, Arena Chișinău, aflați din interviul oferit Ziarului NAȚIONAL de către ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici.

Domnule ministru Chiril Gaburici, proiectul Arena Chișinău, anunțat recent și dezvoltat cu o viteză uluitoare, a stârnit discuții contradictorii în R. Moldova. Spuneți-ne, vă rugăm, de ce este necesar acest proiect și, mai ales, de ce acum, în an electoral?

Guvernul a pornit de la realitatea că Republica Moldova nu are o sală polivalentă la standarde internaționale, pregătită să găzduiască evenimente mari și reuniuni sportive de anvergură. Pur și simplu, baza noastră materială e nemodernizată, iar acest lucru are un impact negativ asupra educației și activității sportive din R. Moldova și mă refer nu doar la competițiile sportive de vârf, dar și la practicarea sporturilor în timpul liber. Așadar, de ce acum? Corectă ar fi întrebarea: de ce abia acum? Iar răspunsul este: abia acum, pentru că acum există voință pentru asta și interes din partea investitorilor.

Toate studiile arată clar că necesarul de spații de divertisment și cultură pentru tineri este insuficient. Sunt foarte puține locuri unde tinerii pot să meargă să fie împreună, să se distreze, să aibă acces la evenimente interesante, cu participare internațională. Dacă vrem tineri care să stea numai cu nasul în telefon și să mănânce fast food, atunci da, o asemenea arenă nu e o prioritate.

Dar, în felul acesta, Republica Moldova este ținută la periferia competițiilor sportive și a evenimentelor cultural-muzicale importante din cauza absenței unei săli pentru evenimente de nivel internațional. Această situație trebuie schimbată și asta ne propunem noi să facem.

Acest proiect era de multă vreme necesar, de cel puțin 10 ani aș zice. Acum există viziunea și voința politică în a trece de la idee la faptă.

Dacă spuneți că există voință politică, de ce nu-și asumă statul acest proiect în totalitate? De ce s-a ales formula parteneriatului public-privat pentru construcția arenei?

În primul rând, terenul alocat arenei va rămâne permanent în proprietatea statului. Vreau să nu existe speculații - va rămâne în proprietatea privată a statului. Am avut multe analize, căutând formula cea mai bună. Lucrurile au fost judecate în mod realist, pragmatic. Estimarea financiară din studiul de fezabilitate arată că acest proiect va costa între 30 și 50 de milioane de euro. Dacă statul (prin Ministerul Educației, Culturii și Cercetării) și-ar fi asumat acest proiect, ar fi trebuit să plătească această sumă integral - și anume într-un an de zile, cât ar trebui să dureze construcția arenei. Statul nu are acești bani, iar apelul la băncile comerciale pentru creditare nu este posibil.

Ce are însă statul neutilizat pe suprafețe destul de largi astăzi? Pământ, care reprezintă o valoare de pus la lucru.

Prin urmare, soluția potrivită este realizarea unui parteneriat public-privat (PPP), prin care un investitor privat își asumă construirea arenei din fonduri proprii, iar ulterior partenerul public va rambursa investiția făcută, într-o manieră ce va fi negociată în cadrul contractului.

Dle Gaburici, dar cum s-a ajuns la terenul de la Stăuceni și de ce o asemenea suprafață mare, de 70 de hectare, mult mai mult în raport cu nevoile proiectului?

Este vorba despre 10 hectare dedicate arenei. Restul de aproximativ 59 de hectare vor fi administrate de stat, ca o rezervă pentru o potențială și foarte posibilă dezvoltare ulterioară a zonei. E foarte bine știut că, atunci când o construcție de anvergură apare într-o zonă, mai apoi ea atrage și alte investiții. Experiența internațională arată că, pe lângă asemenea obiective majore, există interes pentru dezvoltarea altor edificii – pot fi magazine, hoteluri, cămine pentru sportivi, cinema. Avem, deci, loc liber pentru asemenea proiecte ulterioare. De aceea, statul ia în calcul un potențial de negociere și pentru alte parteneriate public-private în zonă. E o măsură de viziune.

Astfel de arene nu se fac decât în zone apropiate unor aglomerații urbane mari. Altfel nu devin eficiente. S-au discutat mai multe variante și s-au cântărit avantajele și dezavantajele fiecăreia. Trebuia găsit un teren în Chișinău, liber, cu o locație cât mai bună, care să aparțină unei instituții de stat, bine plasat pe căile de transport și suficient de mare ca să permită un proiect de anvergură. S-a considerat, în final, că soluția cea mai bună e terenul de la Stăuceni, aflat în administrația Colegiului Național de Viticultură și Vinificație. Era un teren cu vegetație compromisă, conform studiilor prealabile. Un teren cu puțină vegetație, ideal pentru a fi utilizat într-o construcție importantă și care e astfel pus în valoare.

Cât privește suprafața totală a terenului, așa cum am spus, gândirea nu a fost strict legată de construcția arenei, ci și de dezvoltarea viitoare a zonei. O asemenea arenă, cea mai mare din Republica Moldova, va fi un punct de atracție pentru alte proiecte.

Cum ne asigurăm că acest teren rămâne în proprietatea statului și nu va fi dat sau vândut unor agenți economici ulterior, așa cum, de altfel, au existat discuții inclusiv în Parlament?

Repet, acest teren a fost, este și va rămâne proprietatea statului. Arena, de asemenea, după ce se va achita integral după 10 ani, va rămâne a statului. Terenul doar a fost trecut din domeniul public în domeniul privat al statului și a primit o nouă destinație – cea de teren de construcție.

Statul va avea permanent proprietatea și controlul asupra terenului, inclusiv după finalizarea proiectului și darea în exploatare a arenei.

La ce etapă se află acum acest proiect și când preconizați să deschideți șantierul și să aduceți primii muncitori la lucru?

Noi, pe moment, avem creat Grupul de lucru pentru implementarea proiectului, grup de lucru condus de la Ministerul Economiei și Infrastructurii. Au fost rezolvate problemele juridice cu transferul și schimbarea destinației terenului, s-a realizat studiul de fezabilitate și au fost făcute consultări cu reprezentanții mediului sportiv, ai mediului cultural, ai celor din domeniul show-business-ului.

S-au stabilit, de asemenea, prin hotărâre de Guvern, obiectivele și condițiile parteneriatului public-privat pentru proiectarea și construcția arenei, iar aici e precizată foarte clar și anvergura proiectului. Reamintesc – e vorba de o sală cu minim 4 000 de locuri pe scaune, care să îndeplinească standardele federațiilor sportive internaționale pentru găzduirea de competiții sportive, cu un spațiu separat pentru Aqua Park, spa și fitness (inclusiv un bazin olimpic de înot cu tribună), terenuri de tenis, un spațiu de parcare de cel puțin 1 000 de locuri.

Urmează foarte curând crearea Societății Arena Națională, deținută de stat prin Ministerul Educației, care va prelua terenul și va fi parte în parteneriatul public-privat. De asemenea, se creează Comisia de selectare a partenerului privat în cadrul PPP, se fac documentele pentru concurs și se lansează concursul – cu participare internațională. După desemnarea câștigătorului, vor avea loc negocierea și semnarea contractului, iar apoi emiterea actelor permisive pentru construcție. De aici înainte – drum deschis pentru lucrări, într-o perioadă de maximum 12 luni.

Dle ministru, cum vă asigurați că partenerul privat care va fi ales „prin concurs” va fi o firmă serioasă, care să poată face o lucrare atât de complexă în termene atât de restrânse, cu respectarea inclusiv a normelor de securitate?

Chiar din hotărârea de Guvern se precizează o serie de criterii pentru selectarea partenerului privat. Sunt puse condiții legate de cifră de afaceri, experiență, derularea de proiecte de acest gen în trecut (cu o valoare minimă de 30 de milioane de euro), acces la linii de finanțare de minimum 50 de milioane de euro.

Noi lucrăm deja la întocmirea documentației pentru concurs și vă asigur că vom trece toate aceste condiții, precum și altele în plus, care să ne dea garanția că orice câștigător ar fi, el are experiența și resursele pentru a construi Arena Chișinău la standardele pe care le dorim.

Dle Gaburici, ca să concluzionăm, Dvs. le promiteți cetățenilor R. Moldova că, în 2019, vor avea o sală polivalentă modernă, gata să găzduiască întreceri sportive internaționale, concerte, expoziții, iar peste 10 ani Arena Chișinău va intra în posesia statului?

Da, le putem promite că această arenă se va face și va fi gata la anul. Va fi cea mai frumoasă construcție sportivă și culturală de pe teritoriul Republicii Moldova. Va deveni un punct de atracție pentru mulți oameni, va pune R. Moldova pe harta evenimentelor internaționale și va fi în final un motiv de mândrie națională. Va fi cu adevărat prima arenă europeană a R. Moldova.

Vă mulțumim pentru interviu!