BNS: Peste un sfert din populația Republicii Moldova are 60 de ani și peste

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţii privind situaţia persoanelor vârstnice în anul 2025.

Situația demografică

Populația vârstnică este în creștere atât în termeni absoluți, cât și relativi

În Republica Moldova, la începutul anului 2026 locuiau 611,9 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani şi peste. Acestea reprezentau 25,9% din totalul populației cu reședință obișnuită. Din numărul total al vârstnicilor, 368,9 mii de persoane erau femei, ceea ce reprezenta 60,3%. Dintre acestea, 38,7 mii de femei, sau 10,5%, depășiseră vârsta de 80 de ani.

Ponderea persoanelor în vârstă de 60 de ani și peste în totalul populației a crescut ușor, de la 25,2% la începutul anului 2024 până la 25,9% la începutul anului 2026. Analiza structurii populației vârstnice arată că, în ultimii ani, ponderea persoanelor din grupa de vârstă 75-79 de ani în totalul vârstnicilor a crescut cu 3,3 puncte procentuale. Aceasta s-a majorat de la 8,9% la începutul anului 2024 până la 12,2% la începutul anului 2026.

În același timp, ponderea persoanelor din grupa de vârstă 60-64 de ani s-a redus cu 2,8 puncte procentuale, de la 30,8% la începutul anului 2024 până la 28,0% la începutul anului 2026 (Figura 1).

Figura 1. Populaţia în vârstă de 60 de ani și peste, pe grupe de vârstă, la 1 ianuarie, pentru anii 2024 și 2026

La începutul anului 2026, coeficientul de îmbătrânire a populaţiei a fost de 25,9%, nivel care corespunde unei îmbătrâniri demografice înalte. Comparativ cu începutul anului 2024, indicatorul a crescut cu 0,7 puncte procentuale.

Diferențe se observă și în funcție de sex. La începutul anului 2026, coeficientul îmbătrânirii populației feminine era cu 7,2 puncte procentuale mai mare decât cel al bărbaților. Acesta a constituit 29,2% în cazul femeilor, față de 22,0% în cazul bărbaților (Figura 2).

Figura 2. Coeficientul de îmbătrânire a populaţiei pe sexe, la 1 ianuarie, pentru anii 2024-2026

Raportul pe sexe în rândul vârstnicilor

La 1 ianuarie 2026, la 100 de femei cu vârsta de 60 de ani și peste reveneau 66 de bărbați. Acest raport nu a fost semnificativ diferit față de cel înregistrat la 1 ianuarie 2024.

Odată cu înaintarea în vârstă, raportul dintre bărbați și femei se reduce constant. Astfel, în grupa de vârstă 60-64 de ani reveneau 81 de bărbați la 100 de femei, în timp ce în grupa de vârstă 85 de ani și peste reveneau doar 35 de bărbați la 100 de femei (Figura 3).

Figura 3. Raportul pe sexe la persoanele vârstnice, pe grupe de vârstă, la 1 ianuarie, pentru anii 2024-2026

Femeile vârstnice au o speranță de viață mai mare decât bărbații

În perioada 2023-2025, speranța de viață a populației în vârstă de 60 de ani a crescut cu 0,3 ani în cazul bărbaților și cu 0,5 ani în cazul femeilor. În consecință, diferența dintre speranța de viață a bărbaților și a femeilor de 60 de ani s-a mărit de la 4,8 ani în 2023 la 5,0 ani în 2025, în favoarea femeilor.

În anul 2025, speranța de viață a femeilor în vârstă de 60 de ani a fost de aproximativ 21 de ani, în timp ce pentru bărbați aceasta a constituit 16 ani.

Mortalitatea bărbaților vârstnici este mai mare decât cea a femeilor

Principalele cauze ale mortalității în rândul persoanelor vârstnice au fost bolile aparatului circulator, care au reprezentat 63,6% din totalul deceselor în această grupă de vârstă. Au urmat tumorile, cu 16,7%, și bolile aparatului digestiv, cu 6,0%.

Supramortalitatea masculină, caracterizată prin niveluri mai ridicate ale mortalității bărbaților vârstnici în comparație cu femeile vârstnice, a fost înregistrată în toate principalele clase ale cauzelor de deces (Figura 4).

Figura 4. Structura persoanelor decedate în vârstă de 60 de ani și peste, după principalele clase ale cauzelor de deces, pentru anii 2023 și 2025

Starea de sănătate

Numărul cazurilor noi de tumori maligne în rândul vârstnicilor a crescut

În anul 2025, la nivel național au fost înregistrate 11,7 mii de cazuri noi de tumori maligne. Persoanelor în vârstă de 60 de ani și peste le-au revenit 75,2% dintre acestea.

În medie, în fiecare zi, aproximativ 24 de persoane vârstnice au fost diagnosticate pentru prima dată cu tumori maligne. În total, la persoanele vârstnice au fost înregistrate 8,8 mii de cazuri noi de tumori maligne (Figura 5).

Figura 5. Incidența prin tumori maligne la persoanele în vârstă de 60 de ani și peste, pe sexe, pentru anii 2021-2025

La 100 de mii de persoane vârstnice au revenit, în medie, 1436 de cazuri noi de tumori maligne.

Persoanele cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani au fost afectate într-o proporție mai mare de tumori maligne

Tumorile maligne au fost mai frecvente în rândul bărbaților. La 100 de mii de bărbați în vârstă de 60 de ani și peste au revenit, în medie, 1973 de cazuri noi de tumori maligne, comparativ cu 1082 de cazuri noi la 100 de mii de femei de aceeași vârstă.

Cea mai înaltă rată a incidenței prin tumori maligne s-a înregistrat atât în cazul bărbaților, cât și al femeilor, în segmentul de vârstă 65-74 de ani. În această grupă au fost raportate 2098 de cazuri noi la 100 de mii de bărbați și 1100 de cazuri noi la 100 de mii de femei.

Bărbații din grupa de vârstă 55-64 de ani au fost afectați într-o proporție mai mare de tuberculoză activă

În anul 2025, la nivel național au fost înregistrate 1,2 mii de cazuri noi de tuberculoză activă. Aproape fiecare al patrulea caz, respectiv 26,0%, a revenit unei persoane cu vârsta de 55 de ani şi peste.

Cei mai afectați de tuberculoza activă au fost bărbații cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani. Aceștia au reprezentat 81,2% din totalul cazurilor noi înregistrate în această grupă de vârstă.

Totodată, aproximativ 66,7% dintre aceste cazuri au fost înregistrate în rândul populației de 55 de ani și peste din mediul rural. La 100 de mii de locuitori cu vârsta între 55 și 64 de ani au revenit 60,6 cazuri noi de tuberculoză activă, iar la 100 de mii de locuitori cu vârsta de 65 de ani și peste au revenit 28,3 cazuri noi.

Dizabilitatea în rândul vârstnicilor

Ponderea persoanelor vârstnice recunoscute cu dizabilitate primară a constituit aproximativ 12% din numărul total al persoanelor expertizate cu dizabilitate primară

În anul 2025, în urma expertizării primare au fost recunoscute 12,0 mii de persoane adulte cu dizabilitate primară. Dintre acestea, 1,0 mii erau femei în vârstă de 60 de ani și peste, iar 0,5 mii erau bărbați în vârstă de 63 de ani și peste.

În urma reexpertizării, au fost reîncadrate într-un grad de dizabilitate 36,5 mii de persoane. Printre acestea se numărau 2,9 mii de femei în vârstă de 60 de ani și peste și 1,1 mii de bărbați în vârstă de 63 de ani și peste.

Bolile aparatului circulator au fost principala cauză a dizabilității în rândul vârstnicilor

Cea mai frecventă cauză a dizabilității primare în rândul persoanelor vârstnice au fost bolile aparatului circulator, care au reprezentat 29,1% din cazuri. Pe următoarele locuri s-au situat tumorile maligne, cu 20,1%, și bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și ale țesutului conjunctiv, cu 15,1% (Figura 6).

Figura 6. Morbiditatea persoanelor în vârstă de 60 de ani și peste/63 de ani și peste recunoscute cu dizabilitate primară, în anul 2025

Protecția socială

Ponderea femeilor vârstnice a fost mai mare decât cea a bărbaților vârstnici în rândul pensionarilor

La 1 ianuarie 2026, numărul total al pensionarilor a constituit 671,7 mii de persoane. Dintre aceștia, 530,2 mii, sau 78,9% din totalul pensionarilor, erau beneficiari de pensii pentru limită de vârstă (Figura 7).

Femeile au reprezentat 65,9% din numărul total al pensionarilor pentru limită de vârstă, iar 56,6% dintre beneficiari locuiau în mediul rural. Persoanele în vârstă de 60 de ani și peste dețineau o pondere de 99,9% în totalul pensionarilor pentru limită de vârstă. Dintre acestea, 65,9% erau femei.

Figura 7. Numărul pensionarilor pentru limită de vârstă, la 1 ianuarie, pentru anii 2022-2026

Femeile au beneficiat de pensii medii pentru limită de vârstă cu 16% mai mici decât bărbații

La 1 ianuarie 2026, mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă a constituit 4435,6 lei. Aceasta a crescut cu 11,3% față de 1 ianuarie 2025 și cu 70,9% comparativ cu 1 ianuarie 2022 (Figura 8).

În cazul bărbaților, mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă a constituit 4964,3 lei, față de 4162,0 lei în cazul femeilor. Astfel, disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile pentru limită de vârstă a fost de 16,2%, comparativ cu 17,9% la 1 ianuarie 2022.

Figura 8. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă, la 1 ianuarie, pentru anii 2022-2026

Cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă a acoperit valoarea minimului de existență pentru pensionari

În anul 2025, valoarea medie a minimului de existență pentru pensionarii cu pensie pentru limită de vârstă a constituit 2543,4 lei. Comparativ cu anul precedent, aceasta a crescut cu 2,8% (Figura 9).

Minimul de existență pentru pensionari a fost diferit în funcție de mediul de reședință. Pentru pensionarii din orașele mari, acesta a constituit 2880,6 lei. În cazul pensionarilor din alte orașe, valoarea a fost de 2564,1 lei, iar pentru pensionarii din sate – de 2411,4 lei.

Figura 9. Valoarea minimului de existență pentru pensionari, pentru anii 2021-2025

Din totalul pensionarilor pentru limită de vârstă, 117,8 mii, sau 22,2%, au beneficiat de pensii cu cuantum minim. La 1 ianuarie 2026, cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă a constituit 3055,7 lei și a depășit valoarea minimului de existență pentru pensionari cu 20,1%.

Totodată, aproximativ 24,1% dintre pensionarii pentru limită de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Cei mai mulți vârstnici beneficiari de servicii sociale proveneau din mediul rural

În anul 2025, 119,0 mii de persoane vârstnice au beneficiat de servicii sociale primare. Femeile au constituit 60,9% dintre beneficiari.

Majoritatea vârstnicilor care au beneficiat de acest tip de serviciu proveneau din mediul rural. Numărul lor a fost de 82,8 mii de persoane, ceea ce reprezenta 69,6% din total (Tabelul 1).

Tabelul 1. Persoanele vârstnice beneficiare de servicii sociale primare, pe tipuri de servicii, medii și sexe, în anul 2025

Piața muncii

Numărul vârstnicilor activi din punct de vedere economic a fost în scădere

În anul 2025, numărul persoanelor vârstnice, cu vârsta de 60 de ani și peste, active din punct de vedere economic a constituit 87,3 mii de persoane. Indicatorul a fost în scădere cu 11,1% față de anul 2024, când erau înregistrate 98,2 mii de persoane.

Persoanele vârstnice active economic au reprezentat 10,8% din totalul persoanelor active și 14,2% din populația totală a aceleiași grupe de vârstă.

Figura 10. Populația în vârstă de 60 de ani şi peste, după relația cu piața forței de muncă, pentru anii 2021-2025

Vârstnicii din mediul rural și bărbații au predominat în rândul populației vârstnice ocupate

În anul 2025, populația ocupată în vârstă de 60 de ani şi peste a constituit 85,8 mii de persoane. Aceasta reprezenta 11,1% din totalul populației ocupate.

În cazul populației ocupate de vârstă înaintată au fost observate diferențe importante în funcție de mediul de reședință, sex, activitatea economică și statutul profesional. Astfel, 51,5% dintre vârstnicii ocupați proveneau din mediul rural, iar 53,6% erau bărbați.

Peste două treimi din totalul vârstnicilor ocupați, respectiv 69,8%, aveau vârsta cuprinsă între 60 și 64 de ani. Fiecare a cincea persoană, sau 20,8%, avea între 65 și 69 de ani, iar doar 0,4% aveau vârsta de 80 de ani și peste.

Vârstnicii au fost ocupați preponderent în activități agricole

Fiecare a cincea persoană vârstnică ocupată a lucrat în activități agricole, indicând gospodăria țărănească sau terenul agricol drept principal loc de muncă.

În cazul bărbaților, 28,9% au lucrat în sectorul agricol, 13,1% în industrie, 9,3% în învățământ și 7,9% în construcții.

În rândul femeilor, structura ocupațională a fost următoarea: 24,0% dintre femeile vârstnice erau ocupate în învățământ, 16,4% în sănătate și asistență socială, 12,7% în comerț, iar 12,4% în agricultură.

Durata medie a săptămânii de lucru pentru persoanele vârstnice ocupate a fost de 38,6 ore. Peste două treimi din totalul vârstnicilor ocupați, sau 68,9%, au lucrat 40 de ore și mai mult pe săptămână. Alte 24,3% au lucrat între 20 și 39 de ore pe săptămână.

În funcție de statutul profesional, marea majoritate a persoanelor vârstnice ocupate au fost salariați, cu o pondere de 85,7%. Aceștia au fost urmați de lucrătorii pe cont propriu, care au reprezentat 11,1%.

Figura 11. Populația ocupată de 60 de ani și peste, pe activități economice, în anul 2025

Nivelul de trai al gospodăriilor cu vârstnici

Gospodăriile cu vârstnici au predominat în mediul rural și au fost formate cel mai des dintr-o singură persoană

În anul 2025, 44,5% din totalul gospodăriilor aveau în componență cel puțin o persoană în vârstă de 60 de ani și peste. Dintre acestea, 73,6% erau gospodării formate doar din vârstnici, iar restul includeau atât persoane vârstnice, cât și alte persoane.

Din totalul gospodăriilor formate exclusiv din vârstnici, 61,8% se aflau în mediul rural, iar 38,2% în mediul urban. Analiza acestor gospodării după numărul de persoane arată că au predominat cele formate dintr-o singură persoană, cu o pondere de 67,7%. Gospodăriile alcătuite din două persoane au reprezentat 32,0%.

Gospodăriile cu vârstnici din mediul urban au avut o situație financiară mai bună

În medie, gospodăriile cu vârstnici dispuneau de un venit lunar de 5161,6 lei pe persoană. Gospodăriile din mediul urban aveau o situație financiară mai bună, cu un venit mediu lunar de 6197,6 lei pe persoană, față de 4459,6 lei pe persoană în mediul rural.

Prestațiile sociale au fost principala sursă de venit a gospodăriilor cu vârstnici

Prestațiile sociale au reprezentat principala sursă de venit a gospodăriilor cu vârstnici, constituind 54,9% din veniturile lunare ale acestora. Plățile salariale au contribuit, în medie, cu 29,8% la veniturile acestei categorii de gospodării, iar activitatea individuală agricolă – cu 6,0%.

Transferurile din afara țării au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor cu vârstnici în proporție de 3,3%.

Gospodăriile formate numai din vârstnici au avut venituri medii mai mari decât cele în care vârstnicii locuiau împreună cu alte persoane

Veniturile persoanelor vârstnice au variat în funcție de componența gospodăriei. Din perspectiva veniturilor medii pe persoană, gospodăriile formate exclusiv din vârstnici au avut o situație mai bună decât gospodăriile în care locuiau atât vârstnici, cât și alte persoane (Tabelul 2).

În gospodăriile alcătuite numai din vârstnici, prestațiile sociale au constituit principala sursă de existență, cu o pondere de 73,2%. Deoarece o parte dintre vârstnici erau activi din punct de vedere economic, veniturile acestor gospodării au fost completate și din alte surse, precum activitatea salarială, cu 15,2%, și activitatea individuală agricolă, cu 6,0%.

În cazul gospodăriilor mixte, în care locuiau și alte persoane, principala sursă de venit a fost activitatea salarială, cu o pondere de 49,0%. Prestațiile sociale au contribuit la formarea veniturilor în proporție de 30,9%.

Totodată, gospodăriile mixte au depins într-o măsură mai mare de transferurile din afara țării, comparativ cu gospodăriile formate doar din vârstnici. Ponderea acestor transferuri a fost de 5,1% în gospodăriile mixte, față de 1,9% în gospodăriile formate exclusiv din vârstnici.

Tabelul 2. Veniturile gospodăriilor cu vârstnici, după componența gospodăriei, în anul 2025

Gospodăriile cu vârstnici din mediul urban au cheltuit mai mult decât cele din mediul rural

În medie, o gospodărie cu vârstnici a cheltuit lunar 4420,8 lei pe persoană. Cele mai mari cheltuieli de consum au fost înregistrate în mediul urban, unde acestea au constituit, în medie, 5092,7 lei pe persoană pe lună.

În mediul rural, cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici au însumat 3965,5 lei pe persoană lunar.

Aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici au fost destinate produselor alimentare

Cea mai mare parte a cheltuielilor gospodăriilor cu vârstnici a fost destinată consumului alimentar, care a reprezentat 46,8% din total. Au urmat cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate, gaz și alți combustibili, cu 19,2%, îmbrăcăminte și încălțăminte, cu 6,4%, și sănătate, cu 6,0%.

Alte cheltuieli au fost orientate către procurarea de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea locuinței, cu o pondere de 5,5%, transport, cu 4,3%, precum și informare și comunicare, cu 4,3%.