Horia Barna: „Aderarea R. Moldova la UE va fi făcută cu tot sprijinul românesc”

Susținere // „Integrarea culturală o realizăm în străinătate împreună cu artiști sau elemente culturale moldovenești”

În cadrul Festivalului de Film Românesc „Mari scriitori, mari ecranizări” a participat și reprezentantul Institutului Cultural Român de la București, Horia Barna, care ne-a povestit mai multe despre politicile culturale europene și dezvoltarea culturii în R. Moldova.

Domnule Barna, cum v-ați implicat în desfășurarea festivalului?

Festivalul de Film Românesc include marile ecranizări ale filmelor făcute înainte de ’89 și după ’89, cum a fost „Cel mai iubit dintre pământeni” din deschiderea festivalului. Acest gen de film este costisitor și presupune o producție mare. Sunt filme de epocă care propun o sinteză a ceea ce este un roman prin surprinderea tuturor nuanțelor atât cât o poate face cinematograful.

Implicarea mea alături de Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România, care este organizatorul principal împreună cu colegii lor din R. Moldova și împreună cu Ministerul Afacerilor Externe din România, este una de a prezenta filmele, de a juriza scurtmetrajele moldovenești, de a citi și a parcurge eseurile propuse elevilor de liceu despre personajul favorit.

Încercăm indirect prin acest festival să ajutăm și elevii din clasele terminale în completarea lecturilor din programa școlară, subiecte care ar putea să le fie utile la Bacalaureatul ce îl vor avea în curând.

Institutul Cultural Român depune mari eforturi pentru dezvoltarea culturii R. Moldova. Pe ce aspecte se pune accent?

Eu fac parte din centralele ICR de la București. La Chișinău este o reprezentanță a ICR. În străinătate noi avem 17 reprezentanțe. Una este „Mihai Eminescu” la Chișinău, condusă de Valeriu Matei, care este director, și Nichita Danilov, director adjunct, și o echipă minunată. Jachi Florea, un fost coleg de-al meu, a venit și se ocupă de reviste, publicații, pe care noi le ajutăm și financiar din centrala de la București. Ei acoperă toată Moldova, nu doar Chișinăul.

Echipa lui Valeriu Matei face un lucru pe care puține alte reprezentanțe îl reușesc. Noi, Ministerul Afacerilor Externe și Guvernul, înțelegem că trebuie să oferim tot sprijinul cultural-artistic și logistic unei culturi și civilizații comune. Noi așa o înțelegem și credem că așa este normal să fie, pentru că filmul, teatrul, artele scenice, artele vizuale, elementele de limbă și tot ce poate să intre în zona științelor și a creativității dintre noi trebuie descoperite. Acestea au rămas necunoscute, au fost anulate de politică și istorie în trecut. Dar ele trebuie redescoperite și revalorificate la nivel maxim.

Cum se vor schimba politicile culturale la noi, dacă ar fi să ajungem în Uniunea Europeană?

Am să vă răspund indirect prin experiența proprie din trecutul recent. Eu am fost director al Institutului Cultural Român de la Madrid. Am ajuns acolo în 2006, când România încă nu era țară membră a UE. Institutul pe care practic l-am înființat ca sediu a trebuit să-l dotez cu aparatură, cu mobilier, să fac biblioteca, sălile de cursuri de limba română, să încep să proiectez evenimentele ș.a. România s-a lovit de ceea ce se lovește acum și R. Moldova. Nici noi nu eram țară membră și eram catalogați diferit.

Ceea ce vreau să spun este că aderarea Moldovei va fi făcută cu tot sprijinul românesc, dar integrarea culturală noi o realizăm adesea în străinătate împreună cu artiști sau elemente culturale moldovenești.

Noi așa înțelegem, ca Institut Cultural Român, să procedăm în străinătate, să mergem cu tot teritoriul nostru cultural, cu toată fibra și creația românească și de pe un mal și de pe celălalt al Prutului. Creatorii moldoveni sunt din ce în ce mai solicitați și vrem să facem o obișnuință multianuală. Iar în momentul aderării vom putea lucra împreună, continuând pe acest drum. Ar putea să fie, de asemenea, și un semnal de Unire politică, dacă e cazul, însă nu va mai conta, pentru că granițele de-a lungul Prutului vor dispărea oricum.

Uniunea în sine nu ține atât de dorința noastră, cât de interesul Vestului european de a armoniza politicile economice și sociale la nivel de UE, în așa fel încât bunăstarea și nivelul de trai al Estului să se apropie până la identificarea cu cel al Vestului.

Cum și când ar fi posibil acest lucru?

Există numeroase proiecte regionale europene. Având ei interesul, noi nu avem decât să profităm. Primul pas este să ne înțeleagă. Înțelegându-ne, se apropie de noi și putem face împreună o bunăstare economică, un nivel de dezvoltare social și ne putem reprezenta în for european în fața lumii, pentru că Europa suferă de ani buni.

În 2009 chiar am scris lunar pagini întregi despre ce face Europa și unde are slăbiciuni. Estul și Vestul nu se recunosc suficient. Europenii nu se cunosc destul de bine și, deci, nu se înțeleg destul de bine unii pe alții, deocamdată. Statelor Unite le-au trebuit o sută de ani ca să ajungă la o înțelegere. Au avut și un război civil.

În acest context, ce politici europene ar putea să ne inspire la nivel cultural?

Există un program foarte important, „Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării” (SUERD). Acesta e început în 2011 și cuprinde 11 arii de importanță, una dintre ele fiind cultura și turismul. Programul cuprinde peste 15 miliarde de euro, buget pentru toate cele 11 arii de prioritate.

Grupuri de inițiativă din R. Moldova, din România, din Ungaria și Ucraina putem demara împreună, ca să arătăm că programele și proiectele de coeziune sunt cele de uniformizare a nivelului de trai și de dezvoltare economică și socială și ar putea ajuta într-o primă instanță atât R. Moldova, cât și România și celelalte țări ca să accesăm fonduri europene regionale.

Comisarul european pe aceste fonduri este compatrioata noastră Corina Crețu. Ea nu trebuie să țină parte României sau cuiva, dar știu că este o persoană capabilă și înțelege foarte bine nuanțele. Fiind vorba de foarte mulți bani, se pun bazele unor acte artistico-culturale, dar și ale unor infrastructuri necesare.

În ce mod se poate dezvolta infrastructura prin cultură?

Dau un exemplu strict. Nu e o critică. Și în București unele locuri sunt la fel. Am văzut că pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt în unele zone parcă a săpat cineva cu picamerul pe trotuar și mă-ntreb ce se întâmplă când plouă. Cum mai treci? Era o nuanță prin care voiam să arăt cum felul în care cultura poate dezvolta și infrastructura economică și socială. Ca să vină alți străini, să se facă și turism e de lucrat împreună în proiecte regionale integrate la nivel european.

Europa are tot interesul să le facă, deoarece cunoașterea și înțelegerea reciprocă prin artă și cultură este prima care deschide ușile. Lămurește lucrurile. Apropie oamenii. Și după ce apropie oamenii, apropie schimburile comerciale. Apoi investițiile, afacerile și turismul. Așa se lucrează. Lucrurile acestea trebuie învățate și înțelese.

Cât de greu este să elaborezi un proiect european?

Nu e greu. Gândești ca și cum ai renova o casă. Ce trebuie să fac? Trebuie să zugrăvesc pereții, care mă costă atât, trebuie să repar podeaua care costă atât, mobila care mă costă atât ș.a.m.d. Așa se face și într-un proiect mic, mijlociu sau mare. Descrii cu exactitate ce vrei să faci, în cât timp și cam cât costă.

Uniunea Europeană așteaptă ieri o mie de proiecte de acest fel, ieri le-ar vrea pe masă și le-ar finanța cu sute de milioane de euro. Trebuie să ne gândim cu seriozitate la lucrul acesta, luându-ne parteneri din țările din jur și făcând proiecte integrate.

În ce proiecte comune cu R. Moldova preconizați să vă mai implicați?

Soția mea este strănepoata lui Ion Buzdugan, cel care în 1918 redacta și semna Unirea Basarabiei cu România. El a fost parlamentar în șase sau opt legislaturi. În Parlamentul de la București era deputat de Bălți în România Mare.

La toamnă, aș vrea să încercăm să venim să facem un moment comemorativ pentru Ion Buzdugan și să planificăm organizarea unui eveniment în 2018, când va fi aniversarea centenarului Marii Uniri a României cu Basarabia. Până atunci, reprezentanța Institutului Cultural Român de aici va desfășura mai multe evenimente pe întreg teritoriul R. Moldova.

Vă mulțumim!