Radu Ghilaș, regizor, actor: Piesa „Eu am vorbit cu Putin” este „o exorcizare a fricilor legate de război și de figura lui Vladimir Putin”

TEATRU // „În ziua de astăzi, tinerii citesc din ce în ce mai puțin, iar adulții s-au dezvățat să mai citească. Spectacolul de teatru este în felul său o lectură a unui text dramatic. De asemenea, la teatru s-ar putea să găsești răspuns la întrebări ce te frământă sau pe care nu ți le-ai pus niciodată”

Ziarul NAȚIONAL: Radu Ghilaș, când ai plecat din Chișinău? De ce?

Am plecat din Chișinău în 1990. Am făcut facultatea la Iași, promoția 1990 - 1994. Fac parte din prima generație de absolvenți ai Facultății de Teatru din Iași de după Revoluție.

După facultatea de actorie, am făcut cursuri de pedagogie, au urmat masteratul, doctoratul și Facultatea de Regie. Facultatea de Regie am absolvit-o destul de târziu și consider că orice montare nouă este o provocare și o nouă realizare.

Câteva spectacole au fost şi premiate. Unul dintre premii este Premiul pentru cel mai bun spectacol de forme mici, acordat spectacolului „Fantomele iubirii” de către UNITEM, Republica Moldova (2021), regizat la Teatrul „B.P. Hașdeu”.

Unde activezi în prezent?

Sunt angajat la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași din anul 1994, în calitate de actor.

În paralel, în măsura timpului disponibil, fac tot posibilul să montez spectacole atât în Romania, cât și în afara granițelor.

Care crezi că e rolul teatrului, azi, în societate?

Clădirea unui teatru le oferă oamenilor un spațiu în care aceștia să se poată întâlni fizic și să poată împărtăși o experiență colectivă, ceea ce este rar într-o eră digitală. Pentru cei mai mulți dintre oameni, teatrul ar putea fi o evadare din rutina zilnică, pentru alții un loc de unde se pot urmări „povești de viață”..., important este faptul că în sala de teatru inimile spectatorilor și inimile actorilor bat concomitent.

În ziua de astăzi, tinerii citesc din ce în ce mai puțin, iar adulții s-au dezvățat să mai citească. Spectacolul de teatru este în felul său o lectură a unui text dramatic. De asemenea, la teatru s-ar putea să găsești răspuns la întrebări ce te frământă sau pe care nu ți le-ai pus niciodată.

În luna octombrie 2023, în una din serile Festivalului FILIT, am avut onoarea să fiu prezent la întâlnirea cu scriitorul Eric-Emmanuel Schmitt (autor tradus în peste 45 de limbi, cu numeroase premii și distincții). Îmi amintesc că acesta spunea cum că o carte nu poate schimba lumea, dar poate schimba complet un individ. Cu cât e mai multă violență în lume, cu atât este nevoie de mai multă literatură – aceasta anihilează distanțele dintre oameni și creează empatie și proximitate.

„Este foarte greu să exprimi prin cuvinte cum oamenii din Ucraina încearcă să facă față războiului”

Ce spectacole ai montat în Ucraina? Ce ecouri au avut?

În Ucraina am montat spectacole de teatru atât înainte de începerea războiului de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei, cât si în timpul acestuia: „Granița” („În container”) de Constantin Cheianu la Teatrul „Kulisha” Kherson (2016); „Breaking our souls” de Dimitré Dinev la Teatrul Național Muzical-Dramatic „Mikhail Shchepkin” din Sumy, (2019); „Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele” de Matei Vișniec la Teatrul Regional Muzical-Dramatic „Olga Kobylianska” din Cernăuți (2019); „Prenumele” de Matthieu Delapotre și Alexandre de la Patelliere la Teatrul Academic de Dramă si Comedie muzicală din Nicolaev (2020); „Lecție de jurnalism fără ipocrizie” de Matei Vișniec la Teatrul Muzical Dramatic „Yuri Drohobâci” din orașul Drohobâci, regiunea Lviv (2024).

Piesa „Lecție de jurnalism fără ipocrizie” a fost montată în vara acestui an. A fost o experiență de neuitat. Timp de o lună și jumătate, am avut periodic întâlniri on-line cu toți cei care erau implicați în spectacol. Tot la distanță am lucrat cu scenograful și cu un alt colaborator al teatrului, care a asigurat conținutul video. Am făcut împreună teste video și mai multe variante de proiecții în spațiul scenic. Lecturile la masă au fost și ele on-line. Practic, înainte de a mă întâlni fizic cu echipa, scenografia și costumele erau gata, muzica și conținutul video, în proporție de 90 la sută. În termen de 12 zile, eram gata de premieră. Au fost 12 zile intense.

Este foarte greu să exprimi prin cuvinte cum oamenii din țara vecină încearcă să facă față războiului. Frecvent se aud alarme aeriene. Unii se adăpostesc, alții ignoră avertismentele autorităților legate de pericolul unui bombardament. De două ori pe zi și de două ori pe noapte (câte două-trei ore) se oprește lumina și atunci se trece pe generatoare. Majoritatea instituțiilor și oamenilor mai înstăriți au generatoare. Se poate întâmpla ca mai multe zile la rând să nu fie apă. În timpul desfășurării spectacolului de teatru, spectatorii știu că în orice moment se poate opri lumina și dacă acest lucru are loc, publicul rămâne cuminte în sală așteptând să pornească generatorul.

Spectacolele pe care le-am montat în Ucraina au participat la mai multe festivaluri din Romania și Republica Moldova. Unele dintre ele au fost premiate: Premiul Juriului la Festivalul de Dramaturgie Contemporană Brașov, România (2018) pentru spectacolul „Granița” regizat la Teatrul din Kherson; Premiul special al Juriului pentru spectacolul „Breaking our souls” la New Wave Theatre Festival Reșita, România (2023), montat la Teatrul Național Muzical-Dramatic „Mikhail Shchepkin” din Sumy, Ucraina.

Câteva spectacole regizate de mine în România au obținut de asemenea premii la festivaluri internaționale importante din Ucraina: Premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul Internațional de Teatru de Cameră „Andriyivsky Fest”, din Kiev, 2017, pentru spectacolul „Cerere în căsătorie”; Premiul pentru cel mai bun spectacol și Premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul Internațional de Teatru „Melpomena Travi” din Kherson.

„Rețelele de socializare au devenit instrumente de propagandă și ale manipulării oamenilor”

Ce sentimente ai înainte de premiera spectacolului radiofonic „Eu am vorbit cu Putin”, pe care l-ai montat la Chișinău cu actori ieșeni, în cadrul unui proiect al Centrului de Teatru din R. Moldova? Premiera va avea loc pe 5 decembrie, ora 17.00, la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, sala studio „Valeriu Cupcea”.

Totul a început într-o seară când dramaturgul Irina Nechit mi-a trimis piesa. De foarte puține ori mi s-a întâmplat ca după ce citesc o piesă de teatru, să simt nevoia să o citesc imediat încă o dată. De obicei, când îmi place o piesă de teatru și îmi doresc să o montez, o las să se „răcească” și revin la ea după un timp oarecare. De data asta s-a întâmplat altfel. Mi-am dat seama că această piesa trebuie montată cât se poate de repede, pentru că este o piesă care reflectă realitatea imediată și chiar o „interoghează”.

Mai mult decât atât, este un act artistic curajos care te invită la un dialog cu publicul și cere spectatorului să se implice activ într-o dezbatere.


Radu Ghilaș cu actorii ieșeni Tatiana Ionesi, Dumitru Georgescu, Emil Coșeru, Doru Aftanasiu, Haruna Condurache și cu Alina Țurcanu, directoare a Centrului de Teatru din R. Moldova, la înregistrarea spectacolului radiofonic „Eu am vorbit cu Putin” de Irina Nechit

Prin titlul său provocator și prin tematica sa incisivă, piesa în sine este o confruntare, o negociere... o exorcizare a fricilor legate de război și de figura lui Vladimir Putin. Mă bucur că am reușit să montez piesa de două ori, prima dată în 2023, la Teatrul Național din Iași, sala Cub, sub forma unui spectacol-lectură (proiectul „Lecturi la Cub”), în cadrul Festivalului Internațional FILIT, și a doua oară, la Chișinău, sub forma unui spectacol radiofonic. Din distribuție fac parte actorii Naționalului de la Iași Tatiana Ionesi, Dumitru Georgescu, Doru Aftanasiu, Haruna Condurache, Emil Coșeru.

Consider că piesa merită să vadă și luminile rampei. Mai ales astăzi, când vedem efectele războiului hibrid, când constatăm că rețelele de socializare au devenit instrumente de propagandă și ale manipulării oamenilor.

„Eu am vorbit cu Putin” este un text dramatic foarte actual, care va avea impact asupra publicului. L-aș cita, în acest context, pe Federico Garcia Lorca: „Teatrul este unul dintre cele mai expresive și necesare instrumente pentru ridicarea unei țări și totodată, barometru care indică forța și decăderea ei. Un teatru sensibil și bine direcționat în toate categoriile sale, de la tragedie la vodevil, poate schimba în câțiva ani sensibilitatea poporului; așa cum un teatru distrus, unde copitele înlocuiesc aripile, poate vulgariza și adormi o națiune întreagă” (dintr-o conferință susținută de Lorca pe scena Teatrului spaniol din Madrid, 1935).

Mulțumim pentru interviu și succes la premiera „Eu am vorbit cu Putin”.

Radu Ghilaș a absolvit Universitatea de Arte „George Enescu” Iași, Facultatea de Teatru, secția Actorie și Facultatea de Teatru, secția Regie teatru. Din anul 1994 este angajat, ca actor, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași unde a interpretat numeroase roluri în producții semnate de Silviu Purcărete, Mihai Măniuțiu, Alexander Hausvater, Tompa Gabor, Cristian Hadji-Culea, Claudiu Goga, Sorana Coroamă Stanca, Petru Vutcărău etc. Din anul 2015 este Doctor în Teatru.

A colaborat, ca asistent de regie, cu Silviu Pucărete, la spectacolele „Cafeneaua” de Carlo Goldoni (2016), „Plugarul și Moartea” de Johannes von Tepl (2021) și Antonin Artaud. Familia Cenci după P.B. Shelley și Stendhal (2022), „O tragedie veninoasă” după „Women beware Women” de Thomas Middleton (2024).

A montat zeci de spectacole în România, R. Moldova, Ucraina, Georgia, Polonia, Uzbekistan.

Din anul 2020 Radu Ghilaş este reprezentantul României în Asociația Euroasiatică a Teatrelor.

Premii:

Medalia Meritul Cultural oferită de Președintele României (2004); Premiul Regizorul Anului oferit de Ateneul din Iași (2014); Premiul pentru transpunerea unui text clasic într-o manieră modernă la Festivalul Internațional de Teatru „Melpomena Travi” Kherson, Ucraina (2017); Premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul Internațional de Teatru de Cameră „Andriyivsky Fest” Kiev, Ucraina (2017); Premiul Juriului la Festivalul de Dramaturgie Contemporană Brașov, România (2018);Premiul pentru cel mai bun spectacol și Premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul Internațional de Teatru „Melpomena Travi” Kherson, Ucraina (2019); Premiul pentru cel mai bun spectacol de forme mici, acordat spectacolului Fantomele iubirii de catre UNITEM, Republica Moldova (2021); Diplomă de Excelenţă acordată de Primăria Municipiului Iaşi în cadrul evenimentului Valorile Iaşului. Valorile României (2021); Premiul special al Juriului pentru spectacolul „Breaking our souls” la New Wave Theatre Festival Reșita, Romania (2023).